Update: Cutremurul de marți din Gorj a fost urmat de 200 de replici. Specialist: Este o intensificare deosebit de mare a activităţii seismice în zonă

15 02. 2023
cutremur1

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 6,3 km şi a avut intensitatea epicentrală VI.

„Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V. Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparţin Reţelei Seismice Naţionale. Valoarea acceleraţiei maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creşterea distanţei epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la staţia Gura Zlata, judeţul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la staţia Târguşor, Constanţa (0,05 cm/s*s). Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a INCFP.

Cutremurul anterior, din data de 13 februarie, a avut magnitudinea 5,2, intensitatea epicentrală V şi adâncimea de 16 km. Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea de 3,4.

Potrivit INCDFP, zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost în 1912 – 4,5, adâncime 10 km, 1916 – 3,9 adâncime 10 km, 1962 – 4, adâncime 16 km şi 1963 – 4,5, adâncime 10 km.

„Cele două cutremure au fost resimţite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei şi de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanţa. Sistemul de tip dublet seismic înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când avem date despre această regiune”, subliniază sursa citată.

Știrea inițială

Specialiştii INFP au precizat, miercuri, că seismul cu magnitudinea de 5,7 produs în judeţul Gorj a avut până acum 94 de replici, de intensitate mai mică, iar acestea vor continua să se producă în zilele următoare. Estimările cu privire la zona seismică Gorj au fost depăşite, întregul fenomen urmând a fi analizat în perioada următoare, odată cu montarea de noi echipamente. Oficialii INFP au precizat că nu există nicăieri în lume modalităţi de prezicere a cutremurelor.

”Ieri, la ora 15:16 minute, s-a produs un alt cutremur cu magnitudine 5,7 urmat de peste 94 de replici până în prezent. Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 grade spre 7 grade, au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul general al INFP, Constantin Ionescu, citat de News.ro.

Secialiştii institutului care l-au însoţit au explicat faptul că activitatea în zona seismică Gorj s-a intensificat foarte mult în ultima perioadă.

”Este o zonă seismică cunoscută, are o activitate în general slabă şi moderată de-a lungul timpului. Ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani de când aveam noi înregistrări. Din acest punct de vedere a reprezentat o surpriză, să zicem, în sensul că calculele noastre indicau pentru această zonă o intensitate maximă de 5,5”, au precizat specialiştii INFP.

Aceştia susţin, însă, că zona Gorj nu devine o noua Vrancea – zonă cu seismicitate intensă şi cutremure frecvente.

”Acestea sunt estimări, dovadă că au fost depăşite deja”, au mai precizat specialiştii.

Întrebaţi dacă intensificarea activităţii are legătură cu cutremurele din Turcia, specialiştii au precizat că se va analiza acest lcuru, dar este puţin probabil.

”Se va analiza. Cred că este puţin probabil pentru cutremurele din Târgu Jiu să avem o influenţă din Turcia. (…) Este greu de spus.  Influenţele la distanţele acestea sunt destul de mici”, au mai precizat oficialii INFP.

”Aparatura nu prezice, aparatura înregistrează mişcarea, de la momentul în care se produce. Reţeaua seismică românească este una dintre cele mai dense din Europa (…) Puţin probabil să fie depăşită această intensitate ( 5,7 în Gorj – n.r.). Energia a fost eliberată, replicile care au apărut şi vor apare încă câteva zile sunt din ce în ce mai mici”, au mai precizat specialiştii.

Aceştia au explicat, însă, că  nu se pot prezice cutremurele.

”Pământul nu poate fi pus într-o formulă. Nu putem să facem preziceri. Nu există nicio metodă de a face predicţii pentru cutremur, la nivel mondial (…) nu există o formulă. Asta e, suntem la cheremul naturii”, au adăugat specialiştii INFP.

Aceştia au anunţat că se vor monta trei staţii seismice care vor completa actuala reţea cu date pentru a analiza mai mult fenomenul din Gorj. De asemenea, se vor inslata cinci staţii de GPS totale.