Modificarea unui singur articol de lege a făcut piaţa asigurărilor de locuinţe să scadă cu peste un sfert din valoare

În 2012, legea asigurărilor obligatorii pentru locuințe (pentru care a fost înființată o instituție de sine stătătoare, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A. – PAID, cu funcționari plătiți tot din cuantumul plătit de persoanele fizice pentru asigurarea locuințelor) a fost modificată. Deoarece piața polițelor PAD (asigurările obligatorii) bătea pasul pe loc, iar bugetul PAID (instituția care se ocupă de aceste polițe) era foarte precar, s-a decis modificarea legii. Astfel, conținutul articolului doi din lege a fost modificat, iar asigurarea obligatorie a devenit obligatorie.

Adică nu conta că ai o poliță de asigurare complexă a locuinței făcută la valoarea de piață a acesteia, și care acoperea eventual și riscuri suplimentare (cum era cel de inundații de la vecini), prin lege ești obligat să închei și o poliță PAD – care te despăgubește în caz de cutremur (daună totală) cu 20.000 de euro în cazul celor care locuiesc la bloc construit din BCA. Conform noii legi, din 2012 „poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD – înscrisul ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţei, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciile produse locuinţei ca urmare a producerii riscului asigurat, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi, după caz, ale celorlalte clauze înscrise în poliţă sau în contractul de asigurare. PAD reprezintă o poliţă separată faţă de poliţa facultativă”.

Drept care, oamenii care până atunci aveau o poliță facultativă de asigurare a locuinței (care implică și riscul de cutremur, inundații sau alunecări de teren) au început treptat să renunțe la asigurarea complexă, mai scumpă, dar care plătește la o adică și daune mai mari, și să își încheie doar polița PAD sau eventual nici pe aceea.

Așa se face că piața asigurărilor de locuințe se destramă, încet, dar crește cea a asigurărilor obligatorii (care, să nu uităm, caselor inundate anul acesta le-a acordat o daună medie de circa 500 de lei).

În concluzie, din 2012 până în 2016, piaţa asigurărilor facultative s-a înjumătăţit, iar piața generală a asigurărilor de locuințe (obligatorii plus facultative) a înregistrat un regres de peste 25%. Din păcate nu avem decât date la nouă luni oferite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Astfel, piața asigurărilor facultative a scăzut de la 457,12 milioane lei la sfârşitul trimestrului III din 2012 la 240,78 milioane lei la sfârşitul trimestrului III 2016, în timp ce piaţa asigurărilor obligatorii a crescut de la 16,16 milioane lei la peste 113,2 milioane lei în aceeaşi perioadă de timp. Totul doar prin modificarea articolului 2 din legea PAID.

De asemenea, potrivit raportului ASF privind piaţa asigurărilor de locuinţe în primele nouă luni ale anului, atât pe asigurări obligatorii cât şi facultative, nivelul primelor brute subscrise a fost mai mic cu 25% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Astfel, în primele nouă luni ale anului 2012 valoarea primelor brute subscrise a fost de 473,28 milioane lei, în timp ce în 2016 volumul acestora a fost de 353,99 milioane de lei. Scăderea numărului total al contractelor aferente asigurărilor de locuinţe din 2012 până în 2016 a fost 631.949 de contracte (persoane care au preferat să nu își mai asigure casa deloc decât să dea niște bani pentru o despăgubire cu valoare mică).

Cea mai puternică scădere se constată pe segmentul asigurărilor facultative de locuinţe, unde volumul primelor brute subscrise a scăzut de la 457,12 milioane de lei în 2012 la 240,78 milioane de lei în 2016 (primele nouă luni ale anului). Numărul contractelor a scăzut chiar mai drastic decât valoarea primelor brute subscrise, de la 3.305.978 lei în primele nouă luni din 2012 la 1.256.304 lei în aceeaşi perioadă din 2016.

În schimb, la PAID lucrurile arată relativ înfloritor, chiar dacă și aici avem o scădere de 1% în 2016 față de 2015: valoarea primelor brute subscrise a fost de 113,20 milioane lei în primele luni din 2016 față de 16,16 milioane de lei în 2012, la un total al contractelor de 1.721.433 lei la sfârșitul primelor trei trimestre din 2015 față de 303.708 lei la sfârșitul primelor trei trimestre din 2016.