”Nu poate fi exclus faptul că fără aderarea la NATO independenţa noastră ar fi fost acum în pericol. Dacă Estonia ar fi rămas în aşa-numita zonă gri, ceea ce vedem în prezent în Ucraina ar fi fost posibil să se întâmple pe teritoriul nostru”, a declarat Tsahkna cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la intrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică.
În afară de Estonia, pe 29 martie 2004 la NATO au mai aderat Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
”Pentru că atunci am luat deciziile necesare, acum trăim într-o Estonie sigură şi liberă”, a subliniat, la rândul său, şefa executivului eston Kaja Kallas.
Estonia are la est frontieră cu Rusia şi simte ameninţarea forţei ruse încă de la invadarea Ucrainei cu peste doi ani în urmă, a explicat ea.
În urmă cu zece zile, Kaja Kallas le-a cerut celorlalte state din NATO să-şi sporească cheltuielile pentru apărare la cel puţin 3% din produsul lor intern brut. ”Estonia deja investeşte în apărare peste 3% din PIB şi toţi aliaţii din NATO ar trebui să îi urmeze” exemplul, a afirmat ea la un eveniment media organizat la Berlin.
Actuala ţintă NATO privind cheltuielile pentru apărare prevede ca ţările membre să investească anual cel puţin 2% din PIB pe termen lung şi a fost convenită în vara anului trecut în contextul perceperii unei ameninţări venite dinspre Rusia. Anterior, Alianţa Nord-Atlantică le ceruse statelor sale membre ca bugetul lor pentru apărare să se apropie de 2% din PIB până în 2024.