„Nu cred că danezii sunt pe deplin conştienţi de consecinţele alăturării Danemarcei la sistemul antirachetă condus de americani”, a apreciat Mihail Vanin într-un articol de opinie publicat de cotidianul Jyllands-Posten, transmite Agerpres.
„Dacă se va întâmpla acest lucru, navele daneze vor deveni ţinte pentru rachetele nucleare ruseşti”, a adăugat el.
Sistemul antirachetă este de mult timp un măr al discordiei între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică, din care Danemarca face parte.
Moscova consideră sistemul în cauză o ameninţare la echilibrul strategic al continentului, în timp ce NATO a precizat că acesta va oferi protecţie împotriva aşa-numitelor state paria.
„Danemarca ar deveni parte a ameninţării împotriva Rusiei, ar fi mai puţin paşnică şi relaţiile cu Rusia ar fi afectate”, a adăugat Vanin.
Ministrul danez de externe, Martin Lidegaard, a spus că remarcile au fost „inacceptabile”, adăugând că „Rusia ştie foarte bine că scutul antirachetă al NATO este defensiv şi nu este îndreptat împotriva sa”.
„Suntem în dezacord în multe puncte cu Rusia, dar este important ca situaţia să nu escaladeze”, a declarat Lidegaard pentru Jyllands-Posten.
Danemarca a anunţat în august că intenţionează să echipeze una dintre fregatele sale cu un radar pentru a participa la sistemul antirachetă.
Mette Gjerskov, din partea social-democraţilor la guvernare, care este preşedinta comisiei parlamentare pentru afaceri externe a acuzat o tentativă de amestec în politica de apărare a Danemarcei.
„Scutul antirachetă este împotriva statelor paria care ar putea să ne ameninţe dacă obţin arme avansate”, a declarat ea pentru postul public DR. „Nu are nimic de a face cu Rusia”, a mai spus ea.
Holger K Nielsen, fost ministru de externe şi purtător de cuvânt pentru politica de apărare în cadrul Partidului social popular, de opoziţie, a afirmat că „este necugetat să afirmi că Danemarca va fi o ţintă pentru rachetele ruseşti”.