Dacă tot luăm din sacul de pensii fără a pune nimic în loc, ne vom trezi cu sacul gol

Este adevărat, este necesară o corecție a modului de calcul al pensiilor speciale, care în prezent, în unele cazuri, depășesc cu mult 100% veniturile salariale utilizate ca baza de calcul. Însă, pensiile speciale nu se pot discuta separat de reforma întregului sistem de pensii și de celelalte măsuri anunțate recent de Guvern care afectează pensiile.

Este foarte important ca măsurile întreprinse în sistemul de pensii să fie sustenabile, echitabile și predictibile.

Sustenabilitatea

Sistemul nostru de pensii este de tipul PAY AS YOU GO, adică cei care muncesc azi, prin plata contribuțiilor sociale, asigură pensiile de astăzi. Măsurile luate în domeniul pensiilor trebuie să fie sustenabile, ele trebuie să asigure plata pensiilor de azi, dar sistemul gândit trebuie să fie funcțional și în viitor, peste zeci de ani.

Din acest punct de vedere, măsura de indexare a pensiilor speciale doar cu inflația, nu și cu creșterea salariilor, contribuie la sustenabilitatea sistemului de pensii. Cât de mult ajută acest lucru? Depinde la ce cifre ne raportam. Conform Mediafax, statul roman plătește peste 8.600 de pensii speciale în valoare totală de 70 milioane de lei lunar. Nu este o suma colosala pentru bugetele asigurărilor sociale si cel de stat, de unde vin acești bani, dar nu e nici de neglijat. Liviu Dragnea înaintează, însă, alte cifre: pensiile speciale au un impact bugetar de 6 miliarde de lei în acest an și el va crește la 15 miliarde de lei în doi ani de zile. Evident, dacă cifrele lui Liviu Dragnea sunt corecte, o astfel de măsură, practic, evită colapsul sistemului de pensii.

O altă măsură care ar contribui la sustenabilitatea sistemului de pensii este mărirea vârstei de pensionare, propusă de premier într-un interviu Agerpres, însă negată mai târziu de ministrul muncii. Este o măsură „salvatoare” pe care au mai luat-o și alte state europene, însă cred ca sunt multe alte măsuri mai puțin dureroase care se pot lua înainte de a ajunge la aceasta, după cum spuneam și într-un articol anul trecut.

Guvernul a propus și creșterea amenzilor pentru cei care fac evaziune în piața muncii, măsură bună, menită a crește colectarea în domeniul asigurărilor sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii. Dacă ea se va aplica, pentru a avea succes, trebuie combinată cu controale drastice pe piața muncii realizate de către instituțiile avizate.

Însă, Guvernul a venit cu multe alte măsuri și propuneri care nu fac decât de slăbească sistemul de pensii.

La audierile din Parlament dinaintea învestirii, ministrul Finanțelor anunța că va elimina Pilonul II de pensii, contribuabilii având posibilitatea de a contribui pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III de pensii. La scurt timp, a revenit asupra acestui anunț, și a negat acest scenariu. În pilonul II sunt investite 5,1pp din cei 10,5% care se duc la CAS din salariul brut al fiecărui contribuabil. Acești bani se duc într-un cont personal de care contribuabilul de azi va beneficia la pensionare. A elimina acest pilon înseamnă a renunța la o sursă suplimentară de venit pentru viitorii pensionari, urmând ca aceștia să se bazeze doar pe pensia de la stat și, eventual, pe bani investiți personal în Pilonul III, care e facultativ. Cum pensiile facultative nu prea funcționează, pentru ca puțini tineri se gândesc să investească din timp în pensii, la momentul pensionarii singura sursă va rămâne pensia de stat, Pilonul I. Însă, populația României îmbătrânește rapid. Datele statistice ne arata că, în timp ce în anul 2013 aveam 16,4% din populație cu vârsta de despre 65 de ani, în anul 2060 vom avea 28,9% din populație pe acest segment de vârstă. Așadar, această strategie nu este prea sigură. Guvernul trebuie să dea dovadă de responsabilitate și să aplice legislația, majorând nivelul contribuției în Pilonul II la 6pp din CAS-ul plătit de contribuabil. Doar așa ne putem asigura ca va fi timp suficient pentru a investi acești bani, astfel încât atunci când va veni vremea pensionarii pentru tinerii de astăzi, Pilonul II să fie o sursă de venit suplimentară, suficientă să acopere presiunea care se va crea în timp asupra Pilonului I.

O altă măsură cu impact negativ asupra sustenabilității sistemului de pensii, intrată în vigoare de la 1 august, prevede obligația angajatorului de a plăti contribuțiile sociale pentru angajatul part-time la nivelul unui angajat full-time plătit cu salariul minim pe economie. La prima vedere, pare o măsură care va aduce mai multe contribuții sociale la buget și, ca atare, va ajuta sistemul de pensii. Efectul, însă, va fi unul opus. Dacă obligi angajatorul să plătească taxe mult prea mari, în acest caz, excesiv de mari în raport cu salariul plătit angajatului, acesta nu va mai face angajări part-Time sau va angaja la negru. În ambele cazuri, bugetul asigurărilor sociale vor avea de suferit.

Ministrul Muncii a venit, de asemenea, cu o măsură despre care susține că ar fi menită să crească natalitatea. Am putea spune ca este o măsură în direcția potrivită, dat fiind că este necesar să combatem trendul de îmbătrânire a populației și că vom avea din ce în ce mai mulți pensionari și mai puțini tineri. Mai exact, ministrul Vasilescu a propus ca vârsta de pensionare să fie redusă pentru mamele care au mai mulți copii. În primul rând, nu există nimic care să ne sugereze ca vârsta de pensionare este un factor pe care potențialele mămici îl iau în calcul când decid să facă un copil. Indemnizația de creștere a copilului, existența unei locuințe, disponibilitatea familiei de a ajuta la creșterea copilului, creșele aproape de casă sunt lucrurile care pot influența decizia de a avea un copil. Nu cred ca pensionarea poate fi luată în calcul în luarea unei astfel de decizii. Deci, această măsură nu va avea efect asupra natalității, dar va avea un efect negativ asupra sistemului de pensii pentru că reducem vârsta de pensionare pentru o întreagă categorie de persoane și transformam mai repede un contribuitor la sistemul de pensii într-un beneficiar al sistemului.

Nici proiectul conform căruia plata asigurărilor sociale va fi în sarcina exclusivă a angajatului, precum și reducerea acestora de la 39,25% la 35%, nu prea ajută sistemul de pensii. O scădere a contribuției la asigurările sociale poate duce la mărirea gradului de conformare voluntară pentru cei responsabili, care ca nu vor să riște plata unor penalități. Asta a fost și logica din spatele reducerii CAS la angajator. Dar, în cazul acestui proiect, acest efect nu se va vedea pentru că singurul pentru care s-a redus sarcina fiscală este angajatorul, care nu mai plătește nimic. Cel mult, el va retine la sursă taxele angajatului. Însă, angajatul va vedea o creștere masivă la sumele de plată pentru asigurările sociale, deci va avea motive în plus să nu își declare toate veniturile la Fisc. Rămâne de văzut în ce măsură angajatul și angajatorul vor conspira să nu declare veniturile totale la ANAF, în condițiile în care sarcina fiscală e a angajatului, dar reținerea este în sarcina angajatorului.

Un ultim exemplu recent de măsură nefavorabilă sistemului de pensii vine dintr-un proiect parlamentar prin care se propune ca anii petrecuți pentru a finaliza un master sau un doctorat să fie considerați ca stagiu de cotizare la pensii. In acest moment, legea deja prevede ca anii petrecuți in studiu la zi in învățământul universitar sunt asimilați stagiului de cotizare. Dacă tot găsim motive să luam din sacul și așa din ce în ce mai gol din care se plătesc pensiile, inventând tot felul de șmecherii pe care apoi le legiferăm, vom ajunge urgent la fundul sacului. Opțiunea unei persoane de a obține un master sau un doctorat, poate chiar mai multe, nu poate fi recompensată prin asigurarea unei pensii în sistemul de stat pentru perioada de studiu. Dacă lucrează în acea perioadă, atunci plătesc asigurări sociale și, evident, acei ani trebuie să fie luați în considerare la pensie.

Echitatea

Modificarea pensiilor speciale din textul ordonanței face sistemul mai echitabil. Pe de o parte, reducerea pensiilor speciale care, în medie este de peste 8.000 lei, introduce mai multă echitate într-un sistem în care 2,4 milioane de pensionari din totalul de 5,4 milioane au o pensie mai mică de 1.000 lei. O astfel de modificare a pensiilor speciale respectă mai bine principiul contributivității, adică cei care ies la pensie iau o pensie proporțională cu cât au contribuit în sistemul de pensii, și implicit, face sistemul mai echitabil.

Pe de altă parte, produce o altă inechitate între cei cu pensii speciale și ceilalți pensionari. Cei cu pensii speciale vor avea pensiile indexate doar cu inflația, în timp ce ceilalți pensionari vor beneficia de indexări atât cu inflația, cât și cu 50% din creșterea reala a câștigului salarial mediu brut. În final, rămâne de văzut, ce va face guvernul cu pensiile obișnuite și dacă are în vedere păstrarea calculului punctului de pensie cum este acum sau o ajustare a lui doar cu inflația.

Predictibilitate

Acest proiect este netransparent și lipsit de predictibilitate pentru cei care vor ieși la pensie din domeniile vizate. În mod normal, astfel de modificări se fac pentru generațiile viitoare de pensionari și nu pentru cei care ies la pensie acum, astfel încât viitorii pensionari să aibă timp suficient să își ajusteze planurile de pensie și economiile, ca urmare a modificărilor fiscale anunțate. Această modificare făcută peste noapte, a determinat multe persoane să se grăbească să iasă la pensie acum, înainte de a intra în vigoare noile reglementari, punând o povară suplimentară bugetului de anul acesta.

Tocmai pentru a fi predictibilă, o astfel de modificare trebuie să fie transparentă și proiectul trebuie făcut public înainte de adoptare in Guvern, lucruri care nu s-au întâmplat în cazul acestui proiect. Este îngrijorător ca o lege atat de importantă este modificată prin ordonanță, în plină vacanță parlamentară, în mare grabă. Oare ce alte legi organice care afectează veniturile românilor vor fi modificate în același mod?

Graba strică treaba

În concluzie, această modificare este binevenită și corectează unele probleme din sistemul de pensii. Însă, modalitatea în care se realizează lasă de dorit. În plus, aceste reglementări vin în mijlocul unei avalanșe de masuri fiscale, unele încă în stadiu de proiect, care afectează sistemul public de pensii. Sper ca guvernanții vor realiza în ceasul al 12-lea că astfel de măsuri nu trebuie luate în acest mod. Sistemul de pensii trebuie modificat după o analiză economică bine aprofundată, iar în dezbateri trebuie implicate toate ministerele relevante și Parlamentul. Și, nu în ultimul rând, după consultări cu reprezentații categoriilor de persoane care vor fi afectate de aceste măsuri.