Daea afirmă că înregistarea la UE a produsului”Telemea de Sibiu” va face ordine în piaţă şi va stopa dorinţa de câştig imediat şi nemeritat

„Toţi am văzut că se prezentau pe piaţă cu Telemeaua de Sibiu, peste tot aveai brânză de la Jina. M-am dus în multe pieţe, iar în Bucureşti în toate pieţele şi mi-am spus că nu e posibil aşa. Ştiţi că am făcut o serie întreagă de controale şi facem în continuare, pentru a stăpâni dorinţa aceasta de câştig imediat şi de falsificare a produselor. Nu greşim cu nimic spunând că este imposibil ca ţara românească să se alimenteze cu brânză de la Jina peste tot. Şi atunci am luat această măsură (de a înregistra produsul la UE n.r.), nu a fost uşor, nu au dorit-o mulţi, de aceea au plecat doar cinci la drum, contestând apoi. Până nu înregistrăm produsul ca să stopăm această piaţă paralelă, această falsificare şi această dorinţă de câştig imediat şi nemeritat, nu putem să facem ordine. De aceea am plecat cu nişte tineri extraordinari (…) şi prima măsură s-a văzut: a plecat din magazine, nu o să o mai vedeţi în altă parte”, a precizat Daea, întrebat ce impact va avea înregistrarea produsului „Telemea de Sibiu” pe piaţa românească.

Telemeaua de Sibiu a devenit miercuri al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană (UE), decizia de înregistrare în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate pentru produsul „Telemea de Sibiu” (IGP) fiind publicată, miercuri, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Daea a precizat că o a doua măsură după înregistrarea produsului s-a văzut deja în intenţia de a intra şi alţi producători în Grupul aplicant pentru a-şi proteja producţia.

„A doua măsură care s-a văzut imediat, au intrat şi alţii în structura aceasta, în Grupul aplicant, pentru a fi şi ei autorizaţi să facă producţia respectivă. Urmărim acest lucru şi prin Casa de Comerţ îi dăm acest sprijin, să ducem produsele româneşti pe drumul recunoaşterii şi al siguranţei alimentare şi al autenticităţii produsului în unităţile noastre. Pe acest drum trebuie să mergem, pe de o parte de a proteja producătorul, iar pe de altă parte, evident şi consumatorul. V-am prezentat rapoarte la controalele noastre în piaţă cu grăsimi hidrogenat, iar acestea nu au ce căuta fără a fi recunoscute pur şi simplu şi să scrii că este dintr-un produs anume. Trebuie să punem o regulă”, a mai spus Daea.

Potrivit MADR, Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minim 21 de zile.

„Laptele folosit pentru fabricarea produsului „Telemea de Sibiu” provine de la animale crescute în zona geografică delimitată şi hrănite în principal pe păşune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creştere şi alimentaţie a animalelor, precum şi tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă şi contribuie la asigurarea caracteristicilor şi calităţii produsului „Telemea de Sibiu”. Particularitatea acesteia este dată de gustul intens şi plăcut, discret acrişor, sărat, care după degustare lasă o senzaţie onctuoasă”, notează ministerul de resort.

MADR menţionează că asociaţia producătorilor de „Telemea de Sibiu”, compusă din 10 persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obţinerea recunoaşterii oficiale europene pentru a-şi proteja reţeta tradiţională moştenită din timpuri străvechi şi a oferi consumatorilor produse naturale şi sănătoase.

În prezent, România deţine şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni – IGP (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019) şi Telemea de Ibăneşti Denumire de Origine Protejată (2016), respectiv Telemea de Sibiu – Indicaţie Geografică Protejată.

De asemenea, potrivit directorului general al Direcţiei de industrie alimentară din MADR, Amelia Elena Rus, alte patru dosare au fost trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, respectiv Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.

„Alte 11 produse au fost identificate cu potenţial de recunoaştere la nivelul Uniunii Europene, iar la Direcţia de industrie alimentară mai sunt alte două produse. Practic, în cei peste doi ani s-au identificat peste 300 de produse tradiţionale cu care ne putem mândri la Uniunea Europeană. În perioada 2017-2019 au fost întregistrate şi 9 băuturi spirtoase la nivelul UE, precum Pălinca, Ţuica de Argeţ, Ţuica Zetea de Medieşu Aurit, Horinca de Cămârzana, Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea şi Vinars Segarcea”, a adăugat Elena Rus.

Printre produsele identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european se află: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.