Daea: Agricultura românească nu este poluantă. Dacă fermă nu e, cu furculiţa n-ai ce face

22 02. 2023
ingrasamant azot agricultura

„Discutăm de principiu, de la fermă la furculiţă. Să ştiţi că dacă fermă nu e, cu furculiţa n-ai ce face. Din acest punct de vedere, trebuie să ne conducem atent şi extrem de riguros pe drumul pe care îl creionăm printr-o decizie la un moment dat şi continuitatea în agricultură este cheia succesului, indiferent în ce perioadă de timp te afli. Întreruperea acestor mecanisme, întreruperea unor acţiuni nu poate să aducă împlinirea obiectivului. Iată de ce şi în momentele acestea în care, dacă te uiţi la timp, zice în februarie n-ar trebui să ieşim în câmp, trebuie să lucrăm la sistemul de irigaţii zi şi noapte, fără exagerare spun acest lucru, pentru a putea pune sistemul atât de necesar al ţării în funcţiune. Pentru că fără apă, producţie nu există. Ca resursă formidabilă şi ca interes major pentru ţară, România având acest dar al naturii, această reţea hidrografică formidabilă, străbătută de la deal la vale, din stânga în dreapta, de la nord la sud cu apă dulce care se pierde dacă nu întâlneşte mâna omului, s-o folosească şi s-o transforme în produse agricole, care la rândul lor rămân în elementul acesta de biodiversitate”, a spus Daea.

Acesta a adăugat că agricultura României contribuie la o natură sănătoasă şi nu este poluantă.

„Agricultura României este cea care îmi aduce în mediu ceea ce trebuie şi în ecosistem ceea ce este necesar. Ea trebuie, însă, dimensionată pentru exploataţii care să poată să dea şi viaţa economică de care fiecare dintre noi suntem legaţi, întrucât activitatea de mâine se bizuie pe câştigurile de astăzi din agricultură. Grâul de mâine se realizează prin vânzarea grâului de astăzi. România a fost, este şi rămâne o ţară cerealieră datorită condiţiilor climatice favorabile pe care le are şi pe care trebuie să le folosească. Evident că din acest punct de vedere trecem în sertarul de analiză. Cum exportăm aceste cereale în aşa fel încât să facem o valoare adăugată cât mai mare pentru a avea un confort financiar la nivelul ţării şi la nivelul fiecărui fermier. Aici intervin obiectivele din Planul Naţional Strategic”, a menţionat oficialul.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în domeniu nu trebuie să pierzi nicio clipă, întrucât „cu hrana nu-i de joacă”.

„Iată şi astăzi o secvenţă a preocupării tuturor pentru a răspunde la acest comandament formidabil, şi anume asigurarea hranei populaţiei. De aceea, misiunea mea este şi uşoară, şi grea. (…) avem mult de făcut şi este posibil să facem. De aici încep greutăţile, de aici începe munca efectivă şi se şi păstrează tot timpul în portofoliul fiecărei răspunderi, fie ea ministerială, fie ea la locul de muncă, a fermierului, a aceluia care se ocupă de comercializarea produselor, de prelucrarea lor, de prezentarea lor, practic, a tuturor acelora care oferă asemenea produse populaţiei. Cu hrana nu-i de joacă. Am spus-o de fiecare dată şi o repet în aşa fel încât să se înţeleagă că o clipă în agricultură nu trebuie s-o pierzi. Din nefericire, de-a lungul vremii am pierdut şi ani… Când am intrat în Uniunea Europeană am putut prezenta ca rezultat istoric, în producţia României, 2.050 kilograme producţie, în medie, la grâu pe hectar Astăzi, fiecare dintre dumneavoastră ştiţi cât obţineţi şi puteţi vedea saltul valoric pe care l-am făcut într-o perioadă determinată de timp. La intrarea în Uniunea Europeană aveam în lucru un număr de 112.000 de tractoare. Astăzi, avem 293.000 cu capacităţi şi randamente diferite”, a afirmat Daea.

În viziunea şefului MADR, la ora actuală există un un nou concept al Politice Agricole Comune, „cu chingi mai puternice din punct de vedere al mediului, cu o serie întreagă de acţiuni noi”, discutate şi agreate cu fermierii.

„(…) am văzut ca element strategic, la care făcea referire domnul prim-ministru, realizarea obiectivelor din Planul Naţional Strategic, care înseamnă o perioadă de timp importantă din punct de vedere al activităţii noastre, şi anume din 2023 până în 2027, un combustibil financiar de 15,8 miliarde de euro care merge acolo unde nevoile ţării o cer şi unde conceptul european ne permite, prin compatibilizarea nevoilor noastre, să-l introducem în politica aceasta agricolă comună. Cunoaşteţi că până la data de 1 martie intrăm într-un alt ritm şi într-o altă metodologie, într-o altă procedură, care trebuie să ne asigure pe noi, în fiecare an, cu decontarea unor sume importante, care înseamnă două miliarde pe plăţile directe pentru fiecare an, în aşa fel încât dumneavoastră să vă folosiţi de banii aceştia şi cei de la bugetul statului să ne atingem acest obiectiv strategic al voinţei politice. Înţelegând aici activitatea aceasta de decizie la nivelul ţării, inclusiv în Parlamentul României, pentru a atinge obiectivul de a nu avea un deficit în balanţa comercială atât de necesar pentru confortul economic şi nu numai, dar extrem de important pentru activitatea fiecăruia”, a precizat Petre Daea.

Peste 400 de specialişti din 13 ţări participă, miercuri, la prima ediţie a Romanian Agri Trade Summit, eveniment organizat la Bucureşti.