Daea: Am închis 11 dosare în domeniul agriculturii şi pescuitului. Cel mai important pentru România – practicile comerciale neloiale

„Preşedinţia Consiliului UE a fost un real succes în domeniul pe care îl coordonez agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit. Avem 11 dosare încheiate faţă de patru câte ne proiectasem. Am înaintat foarte mult şi în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună (PAC), pe cele trei regulamente care au vizat Planul strategic, Finanţarea, gestionarea şi monitorizarea şi Organizarea comună de piaţă. Ultimele două regulamente sunt aproape de final, iar Planul strategic a fost legat de Cadrul Financiar Multianual (MFF). Din acest motiv a fost o opinie generală de a aborda cele trei regulamente la pachet, iar în ultima şedinţă de Consiliu ne-am dus cu un raport de progres. La acest raport s-a adăugat şi abordarea generală parţială pe Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), un lucru foarte important pentru România, dar şi pentru celelalte ţări datorită interesului pentru acvacultură. Aici am făcut paşi importanţi pentru intensitatea sprijinului până la 70% ceea ce înseamnă un avantaj deosebit în perspectiva 2021 – 2027”, a explicat Petre Daea.

Acesta a precizat că, din cele 11 dosare închise, cel mai important pentru România este dosarul care reglementează practicile comerciale neloiale, un dosar care „prinde şi interesul major al ţării”.

În ceea ce priveşte fondurile pe care urmează să le primească România pe noul exerciţiu financiar, ministrul Agriculturii s-a declarat încrezător că vor fi sume importante, chiar dacă momentan nu a fost aprobat bugetul, iar sprijinul pe unitatea de suprafaţă va creşte.

„Ce ştim sigur este că va creşte convergenţa şi va creşte sprijinul pe unitatea de suprafaţă. Nu ştiu deocamdată care va fi suma, pentru că nu avem încă bugetul, dar noi aşteptăm o sumă mai importantă. Sunt încrezător pentru că opinia generală desprinsă din fiecare dezbatere pe care am avut-o cu ocazia şedinţei de Consiliu a AgriFish a fost pentru un buget mai mare sau cel puţin egal cu bugetul actual, având în vedere că sunt o serie întreagă de ambiţii de mediu, care solicită financiar fermierul”, a subliniat oficialul MADR.

Întrebat dacă va fi aprobat bugetul PAC până la finele anului, Daea a răspuns „Categoric da. Numai mâine, nu-i poimâine”.

„Eu am ridicat acest lucru pentru că este un obiectiv foarte important pentru fermierii europeni, ei trebuie să ştie din timp ce-i aşteaptă, plus că e vorba de armonizări legislative şi instituţionale pentru a pune în operă asemenea mecanisme de sprijin care necesită timp şi nu sunt uşor de făcut. Noi ne propusesem să avem o abordare generală parţială aici, dar pentru că nu am avut situaţia concretă privind cadrul financiar multianual, ţările au socotit că această abordare să fie făcută la pachet”, a adăugat şeful de la Agricultură.

România a organizat numeroase evenimente, interne şi externe, pe perioada Preşedinţiei, numai cronologia acestora pusă la cap la cap însumând 219 pagini.

În privinţa sumelor care s-au cheltuit pentru organizarea evenimentelor în cadrul Preşedinţiei României, ministrul Agriculturii a susţinut că „s-a cheltuit foarte mult suflet”.

„În primul rând s-a cheltuit foarte mult suflet şi a meritat pentru România. Cred că altfel se vede acum România, prin prisma rezultatelor din agricultură şi prin ceea ce au văzut oaspeţii noştri în ţară, dar şi prin ceea am făcut din punct de vedere al preşedinţiei. Vreau să distrug mitul acesta că numai specialiştii de la Bruxelles au făcut acest lucru. Nu este adevărat. Am avut un serviciu non-stop aici la minister, care a fost zi şi noapte conectat cu ofiţerii de serviciu, au lucrat sute de oameni din Ministerul Agriculturii în această activitate. Echipa României a fost formată, în ţară, din 260 de specialişti din minister şi agenţiile subordonate pe dosare tehnice, 240 de persoane implicate în organizarea şi monitorizarea evenimentelor pe timpul preşedinţiei şi 14 reprezentanţi permanenţi la Bruxelles. Acesta este efectivul uman cu care am lucrat, care s-a implicat direct în dosare tehnice. Toate informaţiile, tot ce s-a făcut sub Preşedinţie, sunt sub cheie, sigilate, într-un seif şi intră în memoria instituţională şi oricine poate să le consulte şi putem să răspundem la orice întrebare. Practic se vede munca depusă de fiecare”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, delegaţii străini prezenţi în România la evenimentele organizate cu ocazia Preşedinţiei au fost însoţiţi de 28 de tineri studenţi, îmbrăcaţi în port popular românesc, vorbitori în limba ţărilor membre UE.

Daea a mai spus că, la finalul mandatului, a primit felicitări pentru modul în care au fost organizate evenimentele atât din partea omologilor săi din UE şi „în mod deosebit şi permanent” de la reprezentanţii Comisiei Europene şi de la comisarul Phil Hogan, care au transmis „aprecierea şi calitatea muncii depuse în cele şase luni”.

Potrivit datelor de bilanţ furnizate de MADR, din cele 11 dosare închise de România, 4 au fost pe Agricultură şi 7 pe Pescuit, la care se adaugă şi munca depusă pentru acordurile internaţionale de pescuit (Gambia, Capul Verde, Guineea Bissau, Mauritania, Senegal, Seychelles). Pentru cele 7 dosare pe Pescuit au fost publicate Regulamente şi Directive în Jurnalul Oficial al UE.

Printre cele mai dificile dosare au fost cele trei regulamente ale reformei Politicii Agricole Comune (pentru care s-a adoptat un raport de progrese) şi regulamentul privind măsurile tehnice pentru pescuit, acesta din urma finalizat în trialog, precum şi regulamentul privind fondul european de pescuit (EMFF).

Dosarele aprobate în domeniul Agriculturii sunt: ‘Practicile comerciale neloiale’, ‘Regulament privind băuturile spirtoase’,
‘Legea generală a alimentelor’ , ‘Regulament de modificare a REG.(UE) nr.1305/2013 şi (UE) nr.1307/2013 în ceea ce priveşte anumite norme privind plăţile directe şi sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019-2020, iar cele din domeniul Pescuitului:
‘Regulament privind un plan multianual de refacere a stocurilor de peşte-spadă din Mediterana’, ‘Regulament privind anumite dispoziţii privind pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia generala pentru pescuit pentru Marea Mediterană’, ‘Regulamentul de instituire a unor măsuri de conservare şi control care se aplică în zona de reglementare a Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO)’, ‘Regulamentul privind măsurile tehnice de pescuit’, ‘Regulamentul privind planul de gestionare în Mediterana de Vest’, ‘Brexit contingenţa – Modificarea regulamentului financiar EMFF’, ‘Brexit contingenţa – Modificarea regulamentului privind flotele externe’.

De asemenea, România a obţinut, în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European, cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, plafonarea voluntară a subvenţiilor a subvenţiilor pentru agricultură, o soluţie care apără atât interesele marilor fermieri, cât şi pe cele ale fermierilor mici şi mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă. De asemenea, s-a obţinut aprobarea unei convergenţe progresive prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.

În cadrul Pachetului de reformă al PAC, Consiliul a discutat un raport de progres al Preşedinţiei privind activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului cu privire la toate propunerile Comisiei din pachetul de reformă a PAC, care include reglementări privind planurile strategice ale PAC, finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC şi organizarea comună a produselor agricole.

„Majoritatea delegaţiilor au salutat raportul ca pe o imagine echitabilă a stării de fapt a discuţiilor şi au lăudat progresele realizate în cadrul preşedinţiei române. Mai multe delegaţii au considerat, de asemenea, că ajungerea la un acord privind PAC post 2020 este legată de un acord privind viitorul buget şi cadrul financiar multianual. Propunerile Comisiei pentru o reformă a PAC în valoare de 365 miliarde euro introduc un nou model de livrare prin care statele membre vor avea mai multă flexibilitate în modul de utilizare a fondurilor lor şi vor putea să-şi adapteze programele”, se arată în document.

De asemenea, va fi identificat un set unic de 9 obiective economice, de mediu şi sociale la nivelul UE, iar fiecare stat membru va trebui să elaboreze un plan strategic care să acopere întreaga perioada de programare, utilizând atât plăţile directe cât şi dezvoltarea rurală. Nu în ultimul rând, plăţile directe vor fi condiţionate de îmbunătăţirea cerinţelor de mediu şi de climă, iar noua PAC va viza mai bine fermierii mici şi tineri, facilitând astfel reînnoirea generaţiilor.

Consiliul a ajuns şi la o abordare generală parţială cu privire la propunerea Comisiei pentru următorul fond european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), fondul fiind în valoare de 6,14 miliarde euro şi face parte din cadrul financiar multianual 2021-2027.

„Propunerea urmăreşte să sprijine realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), inclusiv acvacultura, şi punerea în aplicare a politicii maritime a Uniunii, precum şi consolidarea angajamentelor internaţionale ale UE în ceea ce priveşte guvernanţa, în special în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”, se precizează în documentul MADR.

Consiliul a adoptat un set de concluzii privind biosecuritatea, subliniind rolul-cheie al biosecurităţii în confruntarea cu ameninţările actuale, precum pesta porcină africană şi febra aftoasă.

România a organizat, pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, 13 evenimente externe din care: 5 consilii AgriFish (Bruxelles şi Luxemburg) şi recepţia cu ocazia preluării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, 3 întâlniri cu comisiile Com Envi, Compech şi Comagri din Parlamentul European, 4 conferinţe internaţionale (Berlin, Roma, Bruxelles) şi o întâlnire Trio preşedinţia rotativă. De asemenea, au fost organizate 10 evenimente interne: un consiliu informal AgriFish şi 9 conferinţe tematice şi 304 reununi la nivel de grup de lucru.

La evenimentele organizate în România au participat 542 de delegaţi străini.