Daea: Am introdus stimularea găsirii unor cadavre de porci pentru a apăra România

„Este vorba de un nou focar, într-o pădure s-au găsit resturi de porci. Întrebarea care se pune este cine le-a dus acolo, într-o pădure, că l-am întrebat pe preşedintele ANSVSA. În gospodărie nu. Cum au ajuns porcii ăia acolo? Erau putreziţi. Au dus doi purcei, cadavre de purcei. Unul dintre cadavre a fost depistat pozitiv, celălalt nu. Întrebarea este cine le-a dus (în pădure – n. r.) şi se fac anchete. Au fost descoperite, pentru că noi am introdus următorul lucru: pentru a apăra ţara aceasta, am introdus şi această stimulare a găsirii unor cadavre (de porci – n. r.). În condiţiile în care găseşti un cadavru şi îl anunţi, pentru fiecare cadavru primeşti banii aceştia. Pentru că găseşti în pădure un mistreţ. Pe cine interesează? Spune, stai domnule, uite ce spun ăştia dacă-l anunţ”, a explicat Petre Daea.

Întrebat cât primeşte cineva care anunţă că a găsit resturi de porci aruncate, ministrul a răspuns: „Primeşti un milion şi ceva” (100 şi ceva de lei – n.r.).

Potrivit lui Daea, autorităţile au prelevat probe de la resturile de porci, iar acum este în desfăşurare o anchetă pentru a fi identificate persoanele care le-au aruncat în pădure.

„Îl întreb pe preşedinte (preşedintele ANSVSA – n. r.): Ce s-a întâmplat acolo? Pentru că aici se comunică rapid, că în momentul în care ai găsit o anumită suspiciune imediat sistemul intră în alertă. A luat animalele respective, a luat probele respective, a văzut că este o asemenea situaţie. Începe ancheta epidemiologică, iar preşedintele ANSVSA a dispus medicului de acolo: ‘Te rog să faci ce spune legea, să sesizezi acest lucru organelor de anchetă pentru a vedea cum au ajuns animalele respective acolo’. Păi aşa putem distruge toată ţara, dacă un netrebnic ia în spate un animal bolnav. Deci, în gospodărie nu, la mistreţ nu, doi porci domestici bolnavi, la care au fost aduse cadavrele respective în pădure. Unde? Când poate mistreţul să vină şi să contamineze zona şi să împrăştie boala în zona respectivă…”, a menţionat şeful de la Agricultură.

Petre Daea a precizat că pentru un astfel de caz se poate face şi puşcărie.

„Zădărnicirea combaterii bolilor este infracţiune şi se poate face puşcărie. Lucrurile acestea trebuie să fie înţelese de sus până jos. Acest focar nu este în proximitatea unor localităţi, dar nu ştii ce s-a întâmplat”, a adăugat el.

Întrebat despre evoluţia pestei porcine africane în România, ministrul Agriculturii a afimat că este un fenomen în descreştere, iar astăzi mai sunt suspiciuni doar în două judeţe, unul fiind Călăraşi.

Daea a mai spus că ultimele date arată că sunt afectate 8.138 de gospodării, din acestea s-au făcut şi s-au finalizat dosare pentru 7.835 de gospodării şi s-au acordat despăgubiri pentru 7.404 de gospodării.

„Au fost 13 focare iniţial, iată acum sunt 14 în condiţiile în care intră ca focar Teleormanul, dar asta este în pădure. Nu tot judeţul este ocupat de pestă. Iar din situaţia plăţilor, 8.138 de gospodării sunt afectate dintr-un total de 3,4 milioane. Prezenţa unui focar în judeţul Teleorman nu înseamnă că tot Teleormanul este ocupat de pestă porcină, nu Ialomiţa este ocupată de pestă porcină, nu Bihorul, Satu Mare unde din data de 8 august nu mai există niciun focar. În două judeţe sunt suspiciuni astăzi. Atât. Călăraşi şi…iar acum Teleorman. Suspiciunea e suspiciune, iar confirmarea e altceva. Spuneam că din 8.138 de gospodării afectate, s-au făcut 7.835 de dosare şi au fost finalizate, iar la 7.404 de gospodării s-au făcut plăţile. Pe un porc s-a primit 8-9 milioane (800-900 de lei – n.r.), în funcţie de mărimea porcului”, a precizat acesta.

Conform ministrului, în partea de nord-vest a ţării s-a început repopularea cu porci.

„A început repopularea în partea de NV a ţării, în Bihor. S-a curăţit, s-a făcut dezinsecţia. Obligatoriu trebuie să treacă 45 de zile şi să se facă toate operaţiunile sanitare-veterinar: curăţenia, dezinfecţia, urmărit, dezinfectat toată zona, apoi după 45 de zile te duci cu porcii santinelă, îi pui acolo şi vezi: se întâmplă ceva cu ei acolo?”, a explicat şeful MADR.

Virusul pestei porcine africane a fost confirmat marţi seara în judeţul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan, respectiv în pădurea Slobozia Mândra, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezenta virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra). Ancheta epidemiologică este în desfăşurare” , se arată într-un comunicat remis AGERPRES.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum si pentru adoptarea zonelor de restricţii.

Numărul focarelor de pestă porcină africană active pe teritoriul României se apropia de 1000, la data de 10 octombrie, acestea fiind active în 246 de localităţi din 13 judeţe. „La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 246 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 998 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 90 de cazuri la mistreţi. În total au fost eliminaţi 348.691 de porci afectaţi de boală”, se arăta în comunicatul autorităţii remis AGERPRES.

Pe de altă parte, au fost stinse până la acea dată 5 focare în judeţul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii, respectiv abatorul societăţii Carniprod, din judeţul Tulcea, şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Reprezentanţii autorităţii susţin că nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în judeţele Satu-Mare, din data de 31 august 2018 şi Bihor, din 8 august 2018.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.