Daea, despre interzicerea neonicotinoidelor:Continuăm cu ce avem până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs

Acesta a fost întrebat care este poziţia oficială a României în ceea ce priveşte interzicerea neonicotinoidelor, decizie luată de Comisia Europeană în data de 27 aprilie, după o lungă perioadă de timp, România fiind una dintre ţările care au votat împotriva interzicerii.

‘Noi ne confruntăm cu o situaţie extraordinară. Măsura aceasta de restricţionare a neonicotinoidelor nu vine bine Românei. România este principala ţară care cultivă porumb sau exprimându-mă altfel în România se găseşte cea mai mare suprafaţă cu cultură de porumb şi noi ştim cu ce probleme ne confruntăm, cu ce atacuri de tanymecus (n.r. gărgăriţa de porumbişte sau răţişoara este unul din cei mai mari dăunători ai culturilor de porumb). Aici poziţia noastră este fără echivoc: trebuie să continuăm cu substanţele pe care le avem până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor fermierilor români’, a spus Daea.

Ministrul Agriculturii a precizat că fermierii români au fost nevoiţi în această primăvară să reînsămânţeze unele suprafeţe din cauza acestui dăunător care le-a retezat culturile.

‘Fermierii români nu pot să cultive porumb în condiţiile în care densitatea acestui dăunător tanymecus este atât de mare, nemaicunoscută în altă parte. Am semne de îngrijorare din această cauză. Sunt suprafeţe multe în această primăvară care au fost întoarse din cauza atacului de tanymecus, fiind temperatura scăzută, viteza de creştere a fost mică la plante, le-au retezat rapid în momentul când au ieşit din sol şi l-au determinat pe fermier să reînsămânţeze suprafeţele respective cu cheltuieli suplimentare şi cu costuri de producţie care din nefericire le suportă tot fermierul. Iar vocea Ministerului Agriculturii este vocea fermierilor români care spun: nu şi cât mai repede găsită soluţia de înlocuire a substanţelor care fac faţă unui asemenea dăunător. Într-un cuvânt să avem înlocuitori’, a subliniat oficialul MADR.

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.

Anunţul CE a venit după ce în luna martie Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam – a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.