‘În prezent avem programul de susţine gratuită sau de pompare fără să plătească ceva fermierul, cu alte cuvinte ducem apa gratuit la staţii de punere sub presiune. Este pentru prima dată în România când a trebuit să dăm apa pe data 14 aprilie. S-a întâmplat la Sistemul Nicoreşti-Tecuci pentru că nu puteam să plantăm din cauza lipsei de umiditate. Acum avem puse în funcţiune toate staţiile unde fermierii au solicitat apă, iar până la această dată sunt peste o mie de kilometri de canal plin cu apă şi se irigă. Avem irigate până acum 26.000 de hectare. Anul trecut am început pe 15 mai să introducem apa pe canale, iar anul acesta pe 14 aprilie. De ce atât de devreme? Pentru că fenomenele climatice din acest an au fost cu totul şi cu totul diferite faţă de alţi ani şi vor fi diferite în continuare pentru ca schimbările climatice sunt o realitate’, a precizat Daea, într-o conferinţă de presă.
Pe de altă parte, ministrul a spus că în anumite zone a trebuit scoasă apa în exces de pe culturile agricole iar ANIF a lucrat cu 380 de agregate.
‘Unele lucrează şi acum pentru eliminarea apei în exces de pe culturile agricole. Paradoxal, astăzi, în România, se lucrează şi cu pompe la irigat şi cu agregate de pompare la desecări. În câmp, în general în partea de sud a ţării, sunt şi acum bălţi în anumite locuri, iar la câţiva paşi, nu metri, plantele suferă din cauza apei. Pentru noi nu a fost iarnă s-a lucrat efectiv în staţiile de irigare, în ateliere pentru a face agregate şi a construi mecanisme. Am stat şi în câmp ca să curăţăm canalele prin dragare’, a adăugat şeful de la Agricultură.
Potrivit sursei citate, în anul 2016 suprafaţa contractată la irigat a fost de 346.000 de hectare, după numai un an a depăşit 825.000 hectare, iar împreună cu suprafeţele pentru irigare sezonieră se va ajunge la un milion de hectare.
‘Suntem pregătiţi în acest an să dăm apa, iar sistemul să funcţioneze pentru 1,2 milioane hectare. Sunt 27 de sisteme, iar acestea nu au funcţionat în ultimii 20 de ani. Vor funcţiona toate în acest an. (…) Este un şantier România în irigaţii. O primă satisfacţie, după foarte mulţi ani, este că anul acesta vom iriga din Canalul Siret-Bărăgan. Va vom chema la timp şi vă vom arăta ce am putut face’, a mai spus Daea.
Ministrul şi-a exprimat încă o dată dezamăgirea faţă de preocuparea multor români de a distruge totul după anul 1989, cu trei scule pe care le aveau: barosul, bonfaierul şi toporul.
‘În acest an s-a putut constata în diferite zone ale ţării cât ne este de folositor sistemul de irigaţii al ţării şi cât de mult regretăm că ani de zile, din 1989 încoace, preocuparea noastră a fost, din nefericire, a distruge şi nu a construi, a dărâma şi nu a clădi. Am spus-o şi o regret că după 1989 mulţi dintre românii noştri aveau trei scule: barosul, bonfaierul şi toporul sau securea. Cu barosul se dădea în zid şi se luau cărămizi, se dezlipeau dale de pe canalele de irigaţii şi se duceau acasă. Cu bonfaierul sau flexul se tăia fierul să-l pună pe umăr şi să-l ducă acasă. Dacă facem o statistică, am exportat mai mult fier vechi decât cereale. Şi cu toporul sau securea, dacă era un pom în picioare: să-l dăm jos că ne face umbră! Într-un cuvânt am distrus ceea ce s-a construit de noi şi de alţii şi acum spun că suntem condamnaţi să refacem ceea ce am construit, pentru că acest obiectiv de investiţii este atât de necesar ţării încât nu ne putem permite să întârziem nici măcar o zi sau o oră în refacerea sistemului de irigaţii’, a mai spus Daea.
Ministrul a adăugat că în paralel se concretizează şi partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii, anunţând că pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 este disponibilă o sumă de 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.
Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.