Daea: România şi-a consacrat în acest an poziţia de lider european la culturile de floarea soarelui şi porumb

Economica.net
31 10. 2018
floarea_soarelui_97417300

„Locul 1 în Uniunea Europeană privind atragerea fondurilor europene, cu absorbţie de 99,61% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi de 43% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), unde faţă de un program anual de 1,2 miliarde euro am absorbit 1,215 miliarde euro, şi prima poziţie la floarea soarelui şi porumb ne dă dimensiunea posibilităţilor pe care le avem, alimentând încrederea pentru viitor”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a menţionat principalele programe derulate de minister începând cu sistemul de irigaţii şi cel antigrindină, lăudând încă o dată eforturile făcute de fermieri pentru creşterea producţiilor agricole.

„În ani climatici diferiţi, fermierii români au găsit calea succesului, folosind câştigul cercetării, al inovării, al dotării şi al interpretării corecte a tehnologiilor, adaptate la condiţiile concrete în care-şi desfăşoară activitatea. (…) Deşi a fost un an capricios, care, prin desfăşurarea lui, a pus o serie întreagă de oprelişti în desfăşurarea lucrărilor în câmp, totuşi rezultatele obţinute onorează efortul fermierilor, satisfăcându-le în mare parte dorinţa de câştig şi progres. Prin însumarea rezultatelor obţinute de fermieri, România şi-a consacrat în acest an poziţia de lider european la culturile de floarea soarelui şi porumb, onorând astfel efortul continu de obţinere a randamentelor ridicate în 2017 şi 2018”, a mai spus Daea.

Potrivit sursei citate, MADR a reuşit să pună în funcţiune sistemul de irigaţii pentru 1,2 milioane hectare, asigurând apa gratuită pentru fermieri şi punând la adăpost 850.000 hectare prin construirea celor 60 de puncte de lansare antigrindină.

„Acestea au făcut posibilă protejarea plantaţiilor viticole astfel încât întreaga producţie realizată a fost adusă pe liniile de prelucrare, obţinând cea mai mare producţie de struguri, de peste 1,27 milioane tone ce reprezintă un record de producţie”, a subliniat Daea.

Zootehnia şi comercializarea produselor agricole reprezintă în opinia ministrului doar două domenii în care România mai are „încă multe de făcut”.

„Însă în agricultură mai sunt multe de făcut în domeniul zootehniei, al prelucrării şi comercializării produselor, al echilibrării balanţelor de produse agroalimentare, a valorificării pe deplin a resurselor, al organizării fermierilor, al performanţei în industria alimentară şi nu numai. În dorinţa de a realiza pe deplin a ceea ce merită România, s-au elaborat programe pentru susţinerea activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie sau de creştere in sectorul avicol şi de încurajare a activităţilor din zona montană, fiind în stadiu avansat al dezbaterii, legile privind infrastructura de preluare, prelucrare şi comercializare a produselor agricole. Sunt aşteptări ale tuturor, dar şi acţiuni ale fiecăruia”, a adăugat şeful MADR în speech-ul de deschidere.

De asemenea, consilierul preşedintelui României, Cosmin Ştefan Marinescu, a susţinut că, prin astfel de târguri şi expoziţii, România devine un hub regional pentru sectorul agricol şi piaţa de profil. Pe de altă parte, el a subliniat modul în care a fost gestionată de autorităţi pesta porcină africană, boală care „ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani”.

„Cu toţii ne dorim o creştere a performanţelor, în agricultură, în zootehnie, în industria agricolă. Fermierii şi întreprinzătorii din sectorul agricol investesc continuu în creşterea competitivităţii (…) Tocmai de aceea aşteaptă o viziune responsabilă din partea statului a problemelor sau a situaţiilor de urgenţă care ţin de competenţa autorităţilor naţionale. În acest sens, era important pentru România să se fi reuşit prevenirea pestei porcine africane, fenomen care s-a extins agresiv şi necontrolat. În ciuda precedentelor şi avertismentelor, situaţia ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani. Sper pentru viitor că aceasta va fi o lecţie învăţată care va conduce la acţiuni şi decizii responsabile astfel încât pagubele să fie evitate, iar resursele bugetare să fie alocate nu pentru despăgubiri ci pentru investiţii”, a menţionat consilierul prezidenţial , care a citit mesajul preşedintelui României.

Nu în ultimul rând, el a subliniat că deficitul comercial al României cu produse agricole s-a adâncit tot mai mult în ultimii ani, cea mai semnificativă influenţă provenind din comerţul cu carne şi produse din carne, dar şi din cel cu legume şi fructe.

„În plus, la nivelul produselor alimentare, importurile au depăşit exporturile pentru toate categoriile. Nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune, este esenţial să şi creăm, să generăm valoare adăugată ridicată. Asta înseamnă să avansăm pe lanţul procesării pentru noi oportunităţi de piaţă şi exporturi mai valoroase. Doar aşa putem inversa evoluţia actuală bazată pe importuri mari de produse agricole. Avem nevoie în acest sens să promovăm în continuare, în mod inteligent, produsele tradiţionale atestate, care să devină o carte de vizită autentică pentru potenţial agriculturii noastre”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a precizat că târgul Indagra aduce anual noi recorduri, în 2018 suprafaţa de expunere fiind cu o jumătate de hectar mai mare decât în 2017.

„Înregistrăm mai mulţi expozanţi şi suprafeţe de expunere mai mari. Astfel, avem 740 de expozanţi care ocupă 46.130 de metri pătraţi, avem jumătate de hectar mai mult ca anul trecut, adică 5000 de metri pătraţi suprafaţă de expoziţie mai mult contractată faţă de anul trecut. (…) Vrem să ajungem la produse cu valoare adăugată mare, vrem să pariem foarte mult pe procesare, vrem ca probabil în viitor Indagra Food să depăşească Indagra”, a declarat Mihai Daraban.