Daea: Trebuie găsite soluţii pentru a limita consecinţele economice şi sociale generate de pesta porcină africană

„Pesta porcină africană este una dintre aceste boli, cu care Uniunea Europeană se confruntă din 2014 şi care continuă să se răspândească, pentru care trebuie să găsească soluţii eficiente pentru a limita consecinţele economice şi sociale generate de prezenţa acestei boli într-un teritoriu. Preşedinţia română va continua să faciliteze discuţiile privind pesta porcină africană atât în Consiliu cât şi cu ocazia conferinţei ministeriale pe care o va organiza la Bucureşti, dedicată acestei boli precum şi altor boli transfrontaliere ale animalelor”, a spus ministrul Agriculturii.

El a precizat că, la nivel tehnic, preşedinţia română va facilita dezbaterile privind o abordare unitară pentru consolidarea capacităţii de prevenire a UE, aplicată de toate statele membre în mod armonizat. „Accentul nostru se va pune pe biosecuritate ca un concept general de prevenire a bolilor şi protecţie a sănătăţii animalelor”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

Un alt subiect important pe care Preşedinţia României doreşte să îl abordeze se referă la progresele înregistrate în implementarea planului de acţiune al Uniunii Europene privind Combaterea Rezistenţei Antimicrobiene (AMR) în contextul unei abordări unitare a sănătăţii ‘One health approach’.

„România va identifica paşii viitori pentru a face UE o regiune de bune practici în combaterea AMR. În acest context se va organiza la Bucureşti o conferinţă ministerială. Bunăstarea animalelor va rămâne şi ea în atenţia noastră pe durata exercitării preşedinţiei Consiliului UE. În acest sens vom analiza recomandările din raportul Curţii de Conturi Europene pe tema ‘Bunăstarea animalelor în UE: reducerea decalajului dintre obiective ambiţioase şi punerea în practică’, publicat în 14 noiembrie 2018 şi vom facilita adoptarea concluziilor Consiliului cu privire la acesta. Exportul de animale vii rămâne în continuare o sursă de venit importantă pentru fermierii din UE iar Preşedinţia română va continua dezbaterile pentru a se identifica soluţiile şi bunele practici cu scopul asigurării bunăstării animalelor pe timpul transportului maritim. Un seminar pe acest subiect va fi organizat la Bucureşti, în marja reuniunii informale a şefilor serviciilor veterinare din luna iunie”, a adăugat şeful MADR.

În ceea ce priveşte sectorul fitosanitar, Daea a subliniat că scopul principal este cel de protejare a resurselor de plante (inclusiv pădurile, plantele acvatice, plantele necultivate şi biodiversitatea) împotriva organismelor dăunătoare şi facilitarea comerţului sigur, pentru prevenirea răspândirii şi introducerii dăunătorilor din plante pe teritoriul Uniunii Europene.

„Acesta se extinde dincolo de protecţia plantelor cultivate, până la protecţia florei şi a produselor vegetale naturale.
Vedem oportună o cooperare mai aplicată dintre UE şi IPPC (Consiliul privind emisiile industriale n.r.) din perspectiva cadrului strategic 2020-2030. Activităţile din sectorul fitosanitar au devenit deosebit de importante şi relevante în lumina evoluţiei riscurilor fitosanitare asociate creşterii circulaţiei plantelor şi a oamenilor, a schimbărilor climatice, a răspândirii dăunătorilor şi necesitatea asigurării securităţii alimentare, protejării resurselor de plante şi a biodiversităţii şi sprijinirea extinderii în condiţii de siguranţă a comerţului global şi a oportunităţilor de creştere economică pentru toţi”, a susţinut Petre Daea în plenul comisiei de mediu.

Ministrul român al Agriculturii a avertizat că o gamă largă de organisme dăunătoare plantelor ameninţă producţia globală de alimente (inclusiv hrana pentru animale), productivitatea, biodiversitatea pădurilor şi flora sălbatică a mediului natural.

„Xylella fastidiosa provoacă pagube însemnate pentru o gamă largă de plante gazde în unele părţi ale Americii, Asiei şi Europei. În acest context consider că dacă ne îndreptăm atenţia spre prevenirea răspândirii şi instalării organismelor dăunătoare în noi ţări şi regiuni, pe termen lung, menţinerea controlului, limitarea sau eradicarea devin măsuri palpabile care reduc din impactul negativ. Cele două regulamente (Sănătatea plantelor 2016/2031 şi Controale Oficiale 2017/625) fac parte din pachetul intitulat ‘O reglementare mai inteligentă pentru o hrană mai sigură’, iar în acest context, condiţia esenţială pentru implementarea acestora este consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor naţionale competente. Această iniţiativă care a aparţinut Preşedinţiei Bulgariei o considerăm extrem de actuală şi din acest motiv vom susţine un dialog între toate părţile interesate pentru ca aceste noi reglementări să aibă impactul maxim începând cu luna decembrie 2019”, a afirmat şeful MADR.

El a spus că Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor 2020 este „deosebit de important pentru noi toţi”, iar în acest sens este esenţială pregătirea acţiunilor încă din anul 2019.

„Ne-am propus ca până la reuniunea informală a directorilor serviciilor fitosanitare care va avea loc în luna mai la Craiova, să avem imaginea de ansamblu a tuturor activităţilor pe care statele membre le propun pentru celebrarea acestui an. De asemenea avem în vedere o conferinţă regională care să reunească autorităţile naţionale pentru protecţia plantelor, asociaţii implicate în protecţia plantelor, public şi decidenţi politici care are ca scop principal agrearea unor acţiuni concrete care să fie răspunsul cel mai potrivit provocărilor comune din regiune”, a mai spus ministrul Agriculturii, Petre Daea.