Dăianu, BNR: Colectarea veniturilor din impozite şi taxe la buget trebuie să crească cu 3-4% din PIB până la intrarea în anticamera euro

Săptămâna viitoare, Consiliul Consultativ pentru adoptarea euro va publica raportul şi calendarul de măsuri privind trecerea României la Zona Euro. Cele trei scenarii propuse prevăd adoptarea euro în funcţie de convergenţa pe care România o va îndeplini. În condiţiile unei treceri la euro în 2024, aşa cum a afirmat ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, trebuie ştiut că, îm 2022, România ar trebui să intre în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II), o perioadă foarte dură pentru economia românească. Intrarea în ERM II nu presupune însă intrarea obligatorie în Zona Euro. Teoretic, oreice stat care a aderat la zona unică şi la euro trebuie să stea minimum doi ani în acest sistem ERM II. Existenţa unui Consiliu Monetar (cazul Bulgariei, de exemplu) face mult mai uşoară adoptarea monedei unice. În cazul României nu se poate vorbi de aşa ceva. În plus, în cazul Ţărilor Baltice, aderarea la euro a durat mult mai mult timp deoarece acestea nu au trecut pragul ERM II. În plus, după cum arată Daniel Dăianu, aceste ţări au trecut la euro după recesiuni foarte mari şi diverse probleme ale sistemului bancar.

„Aderarea la Zona Euro în 2024, implică intrarea în ERM II încă din 2022, deşi eu personal o văd posibilă abia din 2024, şi adoptarea euro în 2026. Intrarea în zona mecanismelor de schim, ERM II, este una foarte dură, la fel de dură ca intrarea propriu-zisă în zona euro. Ea implică stabilirea unei parităţi a leului față de euro şi aici un rol covârşitor îl va avea BNR, chiar dacă restul deciziilor pot fi politice. Trebuie să ai competitivitate şi robusteţe pentru că, intrarea în ERM II presupune foarte multe cobnstrângeri pe care România va trebui să le accepte”, spune Daniel Dăianu. Acesta preciezează că pe perioada ERM II banda de fluctuaţie pentru cursul leu/euro (după ce a fost stabilită paritatea fixă leu/euro) este de plus sau minus 15% faţă de paritatea de referinţă. Dar există şi posibilitatea unui plus minus de 2,5%, care este foarte solicitant pentru economie. În plus, într-o bandă foarte strâmtă trebuie să te aperi de atacuri speculative.

O altă problemă, în viziunea academicianului Dăianu este legată de corectarea deficitelor bugetzare şi a celor de cont curent. Dacă în cazul deficitului bugetar se vede începutul unui calendar de corecţie cu o medie de 0,5% din PIB anual, în cazul colectării veniturilor la buget nu se văd deloc îmbunătăţiri. „Pentru o ţară subdezvoltată ca România, trebuie să ajungem cu cheltuielile bugetare sub 3%, dar şi să avem o creştere a veniturilor. Trebuie să ave, o revedere a întregului regim fiscal. Noi aveam 27-28% din PIB ca nivel de colectare. Acum avem 26%, scăderi realizate pe fondul micşorării cote de impozitare. De aceea, eu personal cred într-o impozitare progresivă a venitrurilor”, precizează Dăianu. În continuare membrul CA al BNR spune că această îmbunătăţire a venitureilor ar trebui să fie de 3-4% din PIB în următorii ani, peste nivelul actual, subliniind că dânsul este un adept al impozitării progresive şi că oricum, majorarea veniturilor nu se va realiza fără majorarea impozitelor şi taxelor.

Cealaltă problemă care reclamă ca inadecvat termenul de 2022 pentru intrarea în ERM II este analiza calităţii activelor bancare pentru întregul sistem bancar, analiză care trebuie să preceadă uniunea bancară, uniune care se realizează înainte de intrarea în mecanismul cursurilor de schimb. ” Zona euro este fragilă pentru că nu are metode de partajare a riscurilor. Schema colectivă de garantare a depozitelor lipseşte, pentru a se permite mişcările fiscale. Trebuie să înţelegem că trecerea la moneda euro nu rezolvă dezechilibrele. Cu cat o țară are un nivel mai scăzut față de benchmark, Germania în cazul nostru, are diferenţial de inflaţie mai mare. Şi în timp, se accentuează dezechilibrele externe”, spune Dăianu.

Prin raportul care va fi dat publicităţii săptămâna viitoare, dar care trebuie aprobat duzpă aceea, sunt propuse trei scenarii prin care România ar putea ajunge în șase ani să aibă șanse să aibă un PIB care să reprezinte 65%, 70% sau 75% din PIB-ul zonei euro, potrivit celor trei scenarii propuse de raport. Scenariul de mijloc, considerat momentan a fi cel mai echilibrat presupune ca în următorii șase ani, România să aibă o creștere economică de 4%, să țină deficitele sub control (și cel comercial, și cel bugetar și cel de cont curent), țările din zona Euro să aibă în toată această perioadă creșteri economice de 1% sau 2% maximum. În aceste condiții, PIB-ul României ar putea ajunge la 70% din PIB-ul țărilor din zona euro, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. La ora actuală, PIB-ul României este de 59% din nivelul PIB-ului din țările UE. Spre comparație, Ungaria are la ora actuală PIB-ul la un nivel de 64% din PIB-ul țărilor UE și se gândește să adopte euro când va ajunge ca PIB-ul Ungariei să reprezinte 90% din PIB-ul Zonei Euro.

Dacă raportul va fi aprobat în varianta de mijloc este foarte probabil ca în 2024 să intrăm în ERM2, mecanismul european al ratelor de schimb, în care orice țară este obligată să stea minimum doi ani. Dacă acest termen se prelungește, el se poate prelungi la infinit, ar transforma România într-o colonie a Zonei Euro, pentru că neîndeplinirea criteriilor de convergență îi va lua orice putere de decizie în Uniune. O trecere forțată la euro distruge posibilitatea existenței de creștere economică bazată pe consum, ea va trebui realizată pe investiții.

Criteriile de convergenţă se referă la politica financiară, nivelul şi stabilitatea preţurilor, al dobânzilor şi cursul de schimb, un deficit bugetar care trebuie să fie 1% din PIB, iar gradul de îndatorare publică să fie sub 40% din PIB. Problema majoră acum este cea a dezechilibrelor din zona deficitelor.