Dăianu (Consiliul fiscal): trebuie crescute veniturile fiscale. E nevoie de voință politică și învingerea unor rețele de rezistență în societate

Cităm în continuare din raportul Consiliului fiscal. Momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restricțiile de ordin sanitar (efectul shutdown, de închidere parțială a economiilor), pare să fi trecut, iar procesul de revenire economică a început la nivelul majorității economiilor naționale, inclusiv în România. 

Războiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzură. Ciclul epidemic condiționează viteza de revenire, pot exista „reînchideri” locale.

Situația bugetară a României a fost și este foarte încordată, fapt reflectat și de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) la începutul acestui an. Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent (4,6% din PIB în 2019) și deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari și persistența unor presiuni mari pe buget pentru creșterea de cheltuieli permanente, reclamă o corecție macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanțare pe piețe și ratingul de țară.

Există o diferență esențială între a înregistra deficite bugetare de ordinul a 8-9% din PIB preponderent ca urmare a unor elemente de natură structurală, pe baza reducerii de taxe și a majorării unor cheltuieli permanente operate în ultimii ani, cum este cazul României și a înregistra deficite de același ordin de mărime preponderent ca urmare a implementării unor programe de sprijin pentru economie pentru contracararea efectelor economice și sociale ale pandemiei COVID-19, cum este cazul multor țări din UE. Acestea din urmă au spațiu de manevră pentru a stimula economia și, în plus, beneficiază de avantajul că aceste măsuri sunt de tip one-off și prin urmare nu vor mai afecta execuția bugetară atunci când stimulul va fi retras. Deci, nu vor fi necesare măsuri de corecție pentru revenirea la o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare.

Există un trade-off (cost al renunțării la alternativă) între, pe de o parte, spațiul de manevră pentru a face față la crize majore, ceea ce reclamă cheltuieli de tip one-off și deficitul structural, pe de altă parte (România are cel mai înalt deficit structural în UE). Aceasta explică îndrăzneala mare a altor țări de a merge cu deficite bugetare spre și peste 10% fără a avea grija unor corecții macro inevitabile în anii următori.

CF apreciază că intervalul de 4 – 6% pentru contracția PIB din acest an își păstrează validitatea.

Esența celei de-a doua rectificări bugetare pe partea de cheltuieli este reprezentată, în opinia CF, de o deteriorare suplimentară la nivelul anului 2020 – majorare discreționară de cheltuieli permanente și slăbiciuni suplimentare în construcția bugetară-, la care se adaugă o majorare a unor elemente de tip one-off. CF apreciază intenția Guvernului de a majora cheltuielile de investiții, chiar și în condițiile deteriorării semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat.

În urma analizei datelor aferente celei de-a doua rectificări bugetare, CF constată o nouă deteriorare a poziției finanțelor publice de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, comparativ cu estimările sale de la prima rectificare, ca urmare a majorărilor de cheltuieli operate.

Având în vedere scenariul de bază al CF caracterizat de o scădere a PIB real cuprinsă între 4 și 6%, estimarea de deficit bugetar pentru 2020 este cuprinsă între 8,6-9,4% din PIB. În acest context economic, sanitar și electoral, caracterizat de incertitudini neobișnuit de mari nu pot fi excluse evoluții mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment.

Intrăm cu stângul în 2021

Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puțin 7,5% din PIB, chiar admițând expirarea măsurilor temporare și revenirea economiei prognozată de CNSP – creștere economică de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudență sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară și identificarea din timp a unei strategii graduale și coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate.

Majorarea punctului de pensie de 14% implică un efort bugetar de 3,6 mld. lei în anul 2020 și respectiv 10,92 mld. lei în anul 2021. O astfel de măsură, cu impact important asupra construcției bugetare pe anul 2021, ar trebui inclusă într-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu.

Daniel Dăianu, șeful Consiliului și semnatarul raportului citat, reiterează că este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face față unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. Este falsă teza că aceste venituri nu pot fi mărite având în vedere experiența altor state cu structuri economice și instituționale similare din UE. Dar este nevoie de voință politică și învingerea unor rețele de rezistență in societate.

Citiți aici raportul complet.