Potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, fostul ministru Dan Ioan Popescu a virat la Trezoreria Sectorului 1, prin ordin de plată, suma de 889.026, 60 de lei.
„Vă aducem la cunoştinţă că, în conformitate cu răspunsul primit din partea Trezoreriei Sector 1, debitorul a efectuat prin OP nr. 1 din 8 decembrie 2015 plata sumei de 889.026, 60 de lei, reprezentând confiscarea dispusă prin sentinţa civilă nr. 3563 din 19 decembrie 2014 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul cu nr. 182/1/2012”, se arată în răspunsul ANAF la solicitarea New.ro.
Dan Ioan Popescu avea la dispoziţie 30 de zile să plătească această sumă la bugetul statului, dar fostul demnitar a plătit în zece zile.
În 27 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv confiscarea sumei de aproape 890.000 de lei de la fostul ministru Dan Ioan Popescu şi de la soţia acestuia, sumă care reprezintă cheltuieli nejustificate pentru achiziţionarea unor terenuri şi imobile. Instanţa a respins atunci ca nefondate recursurile declarate de Dan Ioan Popescu şi de soţia sa, Elena Popescu, dar şi recursul depus de PICCJ şi Agenţia Naţională de Integritate.
Instanţa supremă a menţinut astfel decizia din decembrie 2014 dată de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia din decembrie 2014 a fost luată la rejudecarea cauzei, după ce ICCJ dispusese, în 2011, confiscarea a peste patru milioane de lei din averea lui Dan Ioan Popescu.
Dosarul lui Dan Ioan Popescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat decizia de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.
În anul 2006, fostul procuror general Ilie Botoş a cerut Comisiei de control al averilor din ICCJ cercetarea declaraţiilor de avere ale lui Dan Ioan Popescu şi ale soţiei sale, la sesizarea Centrului de Resurse Juridice.
Comisia a stabilit atunci că soţii Elena şi Dan Ioan Popescu nu justifică legalitatea unor bunuri dobândite, în valoare de 46 miliarde lei vechi.
Ca urmare a acestei concluzii, comisia a decis instituirea sechestrului asigurător pe unele dintre cele 23 de bunuri imobile (terenuri şi case) din Bucureşti şi Azuga, obţinute de soţii Elena şi Dan Ioan Popescu în perioada decembrie 2000-decembrie 2004. Este vorba despre: teren curţi – construcţii în suprafaţă de 490 de metri pătraţi, teren de 500 de metri pătraţi, teren curţi – construcţii de 801 metri pătraţi, teren cu o suprafaţă totală de 1.669 metri pătraţi, din care 978 metri pătraţi fâneaţă şi 691 de metri pătraţi de pădure, teren fâneaţă de 493 de metri pătraţi, teren de 475 metri pătraţi, toate situate în intravilanul oraşului Azuga, un teren de 502 metri pătraţi (523,67 metri pătraţi din măsurători cadastrale) şi altul de 467 de metri pătraţi (523 metri pătraţi din măsurători cadastrale), ambele din oraşul Azuga, precum şi un apartament din Bucureşti.
Soţii Popescu susţineau atunci că banii folosiţi la cumpărarea imobilelor provin din vânzarea acţiunilor firmei Ital Agency, în 2001, către patronii societăţii Luxten Lighting.
Presa a relatat că numele fostului ministru şi parlamentar Dan Ioan Popescu este gravat, alături de cel al controversatului om de afaceri Bogdan Nicolae Buzaianu, pe vitrina magazinului House of Bijan, cunoscut drept cel mai scump magazin din lume.