Nica: Este o ruşine diferenţa dintre salariile compensatorii de la Poştă şi cele de la CSA şi CNVM

„M-am gândit să vă dau un răspuns politic, dar vă spun direct: este o ruşine. Este o lege strâmbă care a permis existenţa contractelor colective de muncă în care se negocieză inclusiv salariile pentru bugetari. Nu este posibil să negociezi un contract colectiv de muncă cu salarii la nivel de bugetari pentru că negociezi pe baza la ceva care nu este al tău. Nici cel care este conducătorul instituţiei, şi nici cei care cer, nu deţin acei bani. Deci, nu-i companie privată”, a spus Nica la ProTV, întrebat cum comentează diferenţa dintre salariile compensatorii de la Poşta Română pentru viitorii disponibilizaţi şi cele pe care le vor primi foştii şefi ai CSA şi CNVM, care trec de 100.000 de euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi-a început activitatea în data de 29 aprilie, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor fostei Comisii Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Ponta, fostul preşe­dintele Daniel Tudor al CSA câştiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al CNVM – 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sârbu, fostul şef al CSSPP , 14.000 euro.

În prezent, Tudor ocupă funcţia de vicepreşedinte pe asigurări la ASF, iar Sârbu este membru neexecutiv la ASF.

Luând în calcul aceste cifre, rezultă că fostul preşedinte al CNVM Carmen Negoiţă ar putea primi salarii compensatorii de peste 100.000 euro, în timp ce foştii comisari ai CSA vor lua peste 500.000 euro.

Poşta va fi restructurată, ceea ce va presupune disponibilizarea a 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% din personal.

„Ca ministru, am un salariu de 5.200 lei şi dacă mâine Ponta mă dă afară din Guvern nu primesc salariu compensatoriu. Este inacceptabilă această situaţie, să primeşti până la 19 salarii compensatorii pentru că ai fost revocat din funcţie, în condiţiile în care primeai lunar zeci de mii de euro”, a spus Nica, adăugând că premierul Ponta a fost primul care a luat poziţie şi este cel mai vehement în aceste chetiuni de nedreptate.

Premierul Ponta a afirmat, miercuri, că sumele mari primite cu titlu de salarii compensatorii de către şefii unor autorităţi reprezintă rezultatul unei „hoţii legale”, în sensul că persoanele beneficiare şi-au aprobat singure aceste prevederi în contractul de muncă, la numirea în funcţie, în 2010-2011. Şeful Executivului a mai spus că vrea să impoziteze suplimentar salariile compensatorii acordate şefilor de autorităţi guvernamentale atunci când acestora li se retrage mandatul.

Nica a arătat că este necesară modificarea legislaţiei în privinţa salarizării şefilor autorităţilor de reglementare, dar acest proces poate fi blocat de Comisia Europene, care consideră că independenţa financiară acestor instituţii este afectată de orice ingerinţă a Guvernului, inclusiv atunci când se doreşte plafonarea salariilor.

„Aceste instituţii au avut un regim care nu impunea limite pe partea de salarii, chiar dacă, în fond, sunt instituţii ale statului. Un astfel de caz a fost la autoritatea de reglementare în telecom (ANCOM), unde, atunci când am luat decizia de finanţare de la buget, Comisia Europeană a reacţionat şi ne-a cerut să revenim la autofinanţare, pentru că astfel le era afectată independenţa. Sper să nu se considere ingerinţă şi limitarea salariilor şefilor unor companii de stat la şase salarii medii pe ramură”, a adăugat Nica.

Ministrul a afirmat că stabilirea unor limite de rezonabilitate în privinţa salariilor la instituţiile autofinanţate constituie o obligaţie care nu le afectează independenţa de funcţionare.

„Pe premierul Ponta l-am auzit discutând această chestiune în ultimele două şedinţe ale Guvernului. Mi se pare penibil să primeşti salarii compensatorii pentru că ai fost revocat dintr-o funcţie şi, a doua zi, ai fost repus în aceeaşi funcţie, dar la o altă instituţie, care a preluat atribuţiile CSA şi CNVM. Cum poţi să spui că eşti de acord? Situaţia este ridicolă. Adică tu, şef al instituţiei, te-ai lăsat greu convins, în bătălia cu sindicatele, să iei 19 salarii pentru întreruperea activităţii o zi … Nu se poate aşa ceva”, a spus Nica.

El a adăugat că neridicarea acestor salarii este o „problemă de moralitate” din partea celor în cauză.

„Eu le voi cere să facă ce este corect şi bine, dar fiecare este responsabil de propriile acţiuni. Eu cred că această situaţie ne afectează pe toţi cei care suntem în România şi suntem responsabili să le explicăm oamenilor, care au dificultăţi şi greutăţi, cum ia unul 19 salarii compensatorii pentru o zi de întrerupere a serviciului”, a spus Nica.

Personalul ASF nu este plătit de la bugetul de stat, iar autoritate se autofinanţează.

„Sursele de autofinanţare provin din veniturile proprii, obţinute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacţiilor pe piaţa de capital, din taxele de autorizare şi funcţionare aplicate sau din amenzi aplicate societăţilor autorizate, supravegheate şi reglementate”, se arată într-un comunicat transmis joi de ASF.

Salariile compensatorii achitate foştilor conducători ai autorităţilor comasate în ASF, până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA, au fost plătite de către fostele instituţii conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

„Conducătorii fostelor autorităţi, aprobaţi de Parlamentul României pentru a face parte din conducerea executivă sau neexecutivă a ASF, nu vor primi salarii compensatorii în cazul în care mandatul lor va fi încheiat înainte de termenul contractual”, se mai spune în comunicatul ASF.

ASF este condusă de Radu Ruşa­nu, care primeşte un salariu de 14.000 de euro pe lună.

Salariul prim-vicepre­şedintelui Daniel Dăianu este de 95% din cel al preşedintelui, iar cei trei vicepreşedinţi au un salariu lunar de 90% din salariul preşedintelui.

Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare câte 3.600 euro.