„Din păcate, situaţia este foarte dinamică. E greu de făcut o estimare. La Banca Centrală se lucrează acum la noile estimări, dar sunt multe necunoscute. Dincolo de preţul petrolului, care e poate cea mai mare necunoscută în acest moment, sunt şi elementele de preţ la energie, plafonări – sunt sau nu sunt, cum se aplică, faptul că aceste plafonări nu vor fi o măsură constantă şi vor fi măsuri adoptate de la o lună la alta…Va fi foarte greu să facem prognoze pentru inflaţia care va urma. Complică foarte mult capacitatea de prognozare, pentru că prognozele noastre sunt pe durată medie de timp, dacă nu lungă. E greu să faci prognoze pe durate medii cu date fundamentale care se schimbă de la o lună la alta, pentru că ponderea în inflaţie a preţurilor la energie şi carburant e undeva la 80%. Deci, cea mai mare parte din indice este grevată de multe, multe elemente de incertitudine. În aprilie, Banca Centrală a estimat o inflaţie care să ajungă la două cifre în cazul în care efectele măsurilor de plafonare nu sunt resimţite considerabil. De atunci, însă, a mai apărut un fenomen – anume creşterea preţului la combustibil care, iată, pune presiune suplimentară. Deci, pe de o parte, ce se câştigă cu plafonarea se pierde cu preţul la energie. În consecinţă, probabil că estimarea noastră de două cifre rămâne una validă pentru luna aprilie”, a susţinut Suciu, la Digi 24.
El a precizat că suntem într-o zonă de incertitudine foarte ridicată, însă important este „să vedem cum este componenta aceasta din inflaţie distribuită”.
„Dacă e numai din energie, dacă vine în principal din energie ca şi până acum, este una. Dacă se face deja resimţită şi în celelalte tipuri de preţuri, este altceva şi aceasta este ceea ce încearcă să facă Banca Centrală prin majorare de dobândă – să limiteze, să ancoreze cumva aşteptările inflaţioniste, inclusiv cele de creşteri de preţuri, pentru alte componente decât energia”, a explicat oficialul BNR.
Dan Suciu a îndemnat lumea la un comportament raţional şi calm atât în privinţa combustibilului, cât şi a paşapoartelor sau cumpărării de valută, în caz contrar situaţia se va agrava.
„E evident că preţul combustibilului creşte. Avem recorduri după recorduri la cotaţiile de baril şi evident că aceste recorduri se transferă în preţul combustibilului. Sigur, pot să înţeleg impulsul emoţional, dar în acelaşi timp un astfel de comportament riscă să agraveze o situaţie care este complicată indiscutabil. E un mic comportament de panică aici. Nu trebuie să avem un astfel de comportament, trebuie să înţelegem că vor fi inevitabil costuri. Suntem într-o situaţie mai mult decât excepţională, gravă, că nu este o situaţie obişnuită de business as usual şi în consecinţă sigur că vor fi costuri, dar, accentuând aceste lucruri – cozi la paşapoarte, cozi la benzinării, cozi la casele de schimb -, deşi există şi combustibil, există şi infrastructură pentru paşapoarte, există şi suficientă valută, mai ales că ea este relativ stabilă raportat cu leul, nu face decât să agraveze o situaţie care nu e deloc simplă. Un comportament raţional este mult mai de succes pentru noi ca ţară, ca societate, într-un moment extrem de dificil pe care trebuie să îl confruntăm ca atare. Nu avem ce face decât să-l confruntăm ca atare cu mai multă raţionalitate şi cu mai mult calm”, a arătat Suciu.
Întrebat cât de mult crede că poate creşte preţul petrolului, purtătorul de cuvânt al BNR a răspuns: „Greu de spus în legătură cu preţul combustibilului şi preţul barilului, pentru că, pe de o parte, depindem foarte mult de care sunt sancţiunile internaţionale şi dacă se găseşte o compensare în creşterea producţiei de petrol pentru celelalte state care sunt exportatoare de petrol”.
„În acest moment au loc consultări foarte strânse şi foarte dure în această chestiune. În al doilea rând, depindem de măsurile administrative. Ştim că preţul combustibilului este gravat de o serie întreagă de taxe şi accize care-l ridică suplimentar faţă de cotaţiile barilului brut”, a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte reducerea accizelor, Dan Suciu spune că e greu de zis dacă aceasta este o soluţie pentru scăderea preţului la combustibil.
„Greu de spus aici. Trebuie să decidă Ministerul de Finanţe în funcţie de rezervele valutare şi de rezervele financiare pe care le are în momentul dat, în funcţie de cheltuielile pe care le presupune. Nu este o decizie uşoară, mai ales pentru că combustibilul are un efect serios asupra inflaţiei, componenta de impact a combustibilului în inflaţie este foarte ridicată. O vedem în continuare că ridică multe semne de întrebare şi multe provocări pentru Banca Centrală, de exemplu, care trebuie să lupte cu inflaţia, dar e greu să te lupţi împotriva preţului combustibilului majorând dobânzile. Efectele nu sunt deloc asupra preţului combustibilului. Se încearcă pe căi indirecte de a tempera alte preţuri prin aceste creşteri de dobânzi, dar nu combustibilul, din păcate”, a subliniat Suciu.
Oficialul BNR consideră că pe măsură ce se clarifică situaţia sancţiunilor impuse Rusiei şi a compensărilor pe care alte state OPEC o vor face, „adică cele exportatoare de petrol o vor da, dacă o vor da în privinţa producţiei”, preţul se va aşeza probabil la un anumit nivel.
„Mi-e greu să cred că el va scădea, dar va fi cumva aşezat la un anumit nivel. Vedem, contează nivelul”, a subliniat reprezentantul BNR.
Referitor la cursul de schimb, Suciu a menţionat că se mizează pe o relativă stabilitate, însă presiunea a venit din cererea foarte mare de bancnote, care ţine de o anumită logistică.
„O relativă, pentru că o variaţie de 1-2 procente se înscrie mai ales în circumstanţele date în această bandă de stabilitate pe care mergem, mai ales că am văzut o anumită îngrijorare legată de achiziţiile de valută în bancnote. Pe fond, vorbim de un curs cu o anumită stabilitate, adică nu a variat foarte mult cursul de schimb, şi asta înseamnă că o tranzacţie electronică făcută de oricine în lei/euro se face la un curs foarte apropiat de cel anunţat de Banca Naţională, aşa că din punctul acesta de vedere nu putem spune că este o extraordinară presiune pe piaţa valutară. Presiunea a venit în cererea de bancnote, care este limitată, ca orice produs, şi ţine de o logistică pe care băncile în principiu o pot asigura în sensul de a aduce numerarul respectiv în cantităţile pe care le doreşte lumea şi lumea într-adevăr a fost foarte doritoare să aibă bancnote dintr-un motiv probabil emoţional, dincolo de această mare motivaţie raţională, având în vedere că cursul este la un anumit nivel şi achiziţia bancnotei respective este mult mai păguboasă”, a atras atenţia Dan Suciu.
Reprezentantul Băncii Centrale a dat asigurări că băncile fac eforturi logistice să aducă bancnote, inclusiv cu avioane din străinătate.
„Băncile fac eforturi logistice de a aduce bancnotele acestea inclusiv cu avioane din străinătate. A existat problema aceasta şi la începutul pandemiei, dar atunci, într-adevăr, a fost o problemă de fond, pentru că nu mai zburau avioane şi nu mai puteau fi aduse aceste bancnote. Nu suntem în situaţia asta, deci este evident o chestiune de logistică”, a subliniat Suciu.