Dăncilă: Proiectul Legii recunoştinţei nu este susţinut nici de Guvern, nici de PSD

Dăncilă a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Galaţi, că proiectul de act normativ nu va avea susţinere politică din partea PSD.

„Am văzut că în spaţiul public se discută foarte mult de acea iniţiativă legislativă legată de plata de către copii pentru întreţinerea părinţilor, aşa numită Lege a recunoştinţei. Este opinia unor deputaţi … În Parlamentul României sunt foarte multe iniţiative legislative. Nu este o lege care să fie agreată, să fie susţinută nici de Guvernul României şi nici de PSD. Dacă vă uitaţi, sunt foarte multe iniţiative, dar de la o iniţiativă legislativă până la transpunerea în lege este un drum lung. Eu vă spun din start că această iniţiativă, această Lege a recunoştinţei, nu este susţinută nici de Guvernul României, nici de PSD”, a afirmat premierul Dăncilă.

Proiectul de lege, care este iniţiat de 73 de parlamentari, majoritatea PSD, prevede obligativitatea copiilor majori apţi de muncă să îşi întreţină şi să îşi îngrijească părinţii inapţi de muncă.

În primul articol se prevede că „prezenta lege reglementează, exclusiv, raporturile juridice, morale şi materiale între rudele în linie dreaptă, respectiv între copii şi părinţi, copii şi bunici, copii şi străbunici din aceeaşi familie, drepturile şi obligaţiile de întreţinere reciproce”.

Actul normativ stabileşte însă o serie de drepturi ale părinţilor, care se aplică şi bunicilor şi străbunicilor, iar în ceea ce priveşte obligaţiile se precizează că acestea sunt reglementate de Codul Civil.

Astfel, părinţii au dreptul să-şi educe copiii „cum consideră de cuviinţă”, „au dreptul de a alege felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor”, „ au dreptul la o existenţă demnă” şi la „respect şi recunoştinţă din partea copiilor, fără nicio condiţie sau restricţie”.

Potrivit proiectului, intitulat „Legea recunoştinţei între generaţii”, copiii majori apţi de muncă sunt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă, aflaţi în dificultate, necesitând sprijin material”.

„Dacă nu există un contract scris, ori testament, privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă, sau care se află în dificultate şi necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale amiabilă între părţi”, se arată în proiect.

Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinându-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, precum şi de alte împrejurări relevante. Cuantumul întreţinerii datorate de copii pentru părinţii lor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane nu poate depăşi o cincime din venitul net lunar al celui obligat să plătească.

Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii lor fireşti, au dreptul la întreţinere de la copiii vitregi majori apţi de muncă.

Copiii ai căror părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti nu au obligaţi de întreţinere a acestora.

Bunicii / străbunicii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii de către copii, au dreptul la întreţinere de la nepoţii majori apţi de muncă. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi străbunicilor.

Fapta unei persoane care încalcă cu vinovăţie prevederile legi constituie infracţiune şi se sancţionează conform dispoziţiilor art. 305 din vechiul Codul penal (378 din noul Cod penal)

Articolul 378 din Codul penal se referă la abandonul de familie: Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că „necesitatea unui astfel de demers s-a născut din analiza contextului actual în care se află societatea românească, în care familia – ca nucleu de bază al societăţii – este supusă unor profunde şi nedorite perturbaţii asupra unităţii şi solidarităţii necesare asigurării existenţei şi continuităţii în spaţiul naţional românesc”.