Danemarca nu îşi mai poate permite actualul model social – ministru

Economica.net
30 08. 2013
danish_flag580_79343300

„Trăim într-o lume unde competiţia pentru locuri de muncă este globală. Orice ministru de Finanţe care vrea să fie luat în serios trebuie să recunoastă această realitate. Se impune modernizarea statului social”, a declarat oficialul într-un interviu acordat Bloomberg.

Danemarca a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, după o contracţie de 0,2% în primul semestru, şi trebie să reducă cheltuielile sociale pentru a nu pierde respectul investitorilor, a afirmat Corydon.

Obişnuiţi cu ajutoare de şomaj generoase şi servicii de educaţie şi de sănătate finanţate de stat, asemenea suedezilor şi norvegienilor, danezii trebuie să înveţe că aceste privilegii au costul lor, a continuat oficialul.

„Am putea cheltui mai mult dacă am fi dispuşi să plătim preţul. Însă preţul ar fi să generăm neîncredere şi incertitudine”, spune ministrul, care consideră că principala provocare pentru Danemarca este să se asigure că transferurile sociale nu afectează capacitatea economiei de a concura cu ţări unde se munceşte mai mult la costuri mai mici.

În perioada 2000-2012, numărul mediu de ore de muncă a scăzut în Danemarca cu 8%, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvolare Economică (OCDE). Danezii au muncit anul trecut în medie 1.431 de ore, cu 24% mai puţin faţă de media statelor dezvoltate din OCDE.

Totodată, costul forţei de muncă a crescut cu 30% în Danemarca, faţă de o creştere de numai 11% în principalele ţări concurente, potrivit OCDE.

Economia daneză, cu un PIB de 320 miliarde de dolari, a scăzut cu 0,5% anul trecut şi se resimte după încheierea unui boom imobiliar prelungit. Preţurile locuinţelor au scăzut cu aproximativ 20% faţă de vârful atins în 2007, în timp ce salariile nu au scăzut suficient de mult pentru a asigura competitivitatea economiei, se arată într-un raport OCDE.

În medie, danezii lucrează mai puţin şi câştigă mai mult faţă de cetăţenii altor ţări cu economii dezvoltate, în timp ce unii şomeri din Danemarca primesc ajutoare mai mari decât salariile lucrătorilor necalificaţi sau cu pregătire redusă.

Un raport prezentat marţi de ministerul danez al Economiei arată că aproximativ 250.000 de danezi nu sunt „stimulaţi economic” să renunţe la ajutoarele de şomaj şi să-şi găsească un loc de muncă. Numărul total de angajaţi din Danemarca, cu normă întreagă şi cu jumătate de normă, este de 2,64 milioane de persoane, potrivit institutului naţional de statistică.

Corydon respinge ipoteza că statul social nu îşi poate face loc într-o economie mondială globalizată, în care fiecare danez concurează cu un chinez sau un corean pentru locuri de muncă. Minstrul crede însă că guvernul trebuie să înveţe să aleagă ce servicii sociale trebuie să finanţeze.

„Statul social modern trebuie să stabilească priorităţi după o nouă metodologie şi să creeze cele mai bune condiţii astfel încât populaţia să-şi găsească de muncă. Trebuie ca unele servicii sociale să capete prioritate în detrimentul altora; educaţia şi sănătatea sunt pe primul loc”, a explicat oficialul.

Coaliţia de guvernare social-democrată, aflată la putere în Danemarca din anul 2011, a implementat o serie de măsuri de austeritate, printre care limitarea ajutorului de şomaj la doi ani, faţă de patru ani anterior, sau creşterea numărului de ore de lucru în educaţie fără o majorare a salariilor.

Măsurile s-au dovedit nepopulare – coaliţia a coborât semnificativ în sodaje şi se află acum cu 13 puncte procentuale în urma opoziţiei. Numai 18,9% din alegători mai susţin coaliţia de guvernare, cel mai scăzut scor electoral înregistrat de social-democraţi în Danemarca din 1898. Următoarele alegeri generale sunt programate pentru 2015.

Guvernul a încercat să revigoreze economia prin reducerea taxei pe profiturile companiilor şi a altor contribuţii fiscale. Totodată, statul a aprobat un program de investiţii de 7,8 miliarde de dolari pentru anul viitor, care include construcţia de căi ferate, autostrăzi şi spitale.

Economia daneză a crescut în trimestrul al doilea cu 0,5% faţă de primele trei luni ale anului, datorită revenirii exporturilor şi investiţiilor.

Corydon vrea să menţină investiţiile publice la un nivel ridicat pentru a crea locuri de muncă şi s-a angajat să ia măsuri pentu a conserva ratingul de credit „AAA” al ţării.

Datoria publică a Danemarcei este de 45% din PIB, mai puţin de jumătate faţă de media zonei euro, iar costurile de finanţare sunt aproape de minime istorice, mai reduse faţă de cele înregistrate de Germania. Danemarca nu a trecut la moneda unică europeană