‘La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esenţiale pentru acoperirea gap-ului existent între România şi celelalte ţări europene (…) Noi, băncile, ca şi celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei româneşti. Dacă înregistrăm la nivel naţional o insolvenţă de 20% din PIB şi înţelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată şi o restricţie a participării jucătorilor în parteneriate … De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înţelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor româneşti’, a spus Dănescu.
Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile îşi arogă o contribuţie esenţială la gradul de absorbţie existent la ora actuală.
‘S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuţii? Pentru că fondurile structurale în România au o importanţă specifică. Dacă plecăm de la realităţile economiei româneşti şi constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înţelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârşitor mai mare în România decât ţările europene, în general. Fondurile structurale devin de importanţă absolut prioritară, iar noi, băncile, ne bucurăm să fim solicitaţi în administrarea acestor fonduri (…) Suntem absolut onoraţi şi înţelegem rolul nostru economic şi social din perspectiva creşterii gradului de absorbţie prin contribuţia băncilor în România. Cred că experienţa este esenţială, pe care trebuie să o complementăm acolo unde aceasta nu este. Băncile pot aduce acest bagaj de experienţă în creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale în România’, a explicat preşedintele executiv al ARB.
Florin Dănescu a apreciat, totodată, că ‘piaţa liberă înseamnă riscuri, iar eliminarea acestora înseamnă ieşirea de pe piaţa liberă’.
‘Suntem de acord cu faptul că numărul mare de riscuri duce la refuzul unei decizii de business. Băncile constată aceeaşi abordare şi la nivel european, în general, apropo de riscuri. Există o notă de poziţie a Federaţiei Europene a Băncilor, care spune că piaţa liberă înseamnă riscuri, dar dorinţa de reglementare spre eliminarea riscurilor înseamnă ieşirea din piaţa liberă. Asociaţia Română a Băncilor este absolut doritoare de participare la acest proiect al fondurilor structurale pentru România, dar suntem atenţi, în acelaşi, timp la riscul reputaţional, cu atât mai mult cu cât industria bancară consideră că există o mare diferenţă între percepţie şi realitate’, a afirmat Dănescu.
Banca Naţională a României /BNR/ organizează, joi, conferinţa cu tema ‘Fondurile structurale pentru stimularea dezvoltării-Rolul sistemului bancar din România în următoarea perioadă de programare 2014-2020’.
În cadrul dezbaterilor sunt abordate subiecte referitoare la absorbţia fondurilor europene sau e-learningul în sistemul bancar