Dănescu, ARB: Legea falimentului personal rezolvă deja problemele ce au dus la iniţierea Legii dării în plată

‘În cazul Legii privind darea în plată, ai o mare problemă dacă ai două credite. În schimb, Legea insolvenţei persoanelor fizice, care este deja aprobată, ia în considerare din perspectivă europeană soluţionarea problemelor pe care vrea să le rezolve Legea dării în plată’, a spus Dănescu.

În opinia sa, faptul că plafonul acordat programului ‘Prima Casă’ pentru acest an se apropie de limita superioară, înseamnă că românii sunt interesaţi de credite şi se tem că, odată cu intrarea în vigoare a Legii dării în plată, accesul lor la credite cu avans mic va fi limitat.

‘Mulţi români s-au grăbit să prindă un credit. Este un mesaj important, că este nevoie de creditare. Legea dării în plată poate avea efecte de nedorit pentru cei care vor mai dori pe viitor să ia credite’, a adăugat oficialul ARB.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, a declarat că programul ‘Prima Casă’, care a dus în ultimii ani la creşterea pieţei imobiliare şi a consumului, nu va mai avea viitor dacă va intra sub incidenţa Legii privind darea în plată.

‘Se poate vedea că românii s-au grăbit în acest început de an să acceseze credite prin programul ‘Prima Casă’. Este un program bun, care şi-a arătat eficienţa, ajutând la creşterea pieţei imobiliare, a pieţei construcţiilor şi a dus la creşterea consumului. Ce se va întâmpla cu viitorul acestui program? Răspunsul vine natural: depinde de ce se va întâmpla cu Legea dării în plată’, a spus Gheţea.

În opinia sa, ar trebui ca, în Parlament, proiectul legii să fie amendat, astfel încât programul ‘Prima Casă’ să nu mai intre sub incidenţa acestuia.

‘Au fost multe discuţii. Unele voci au spus că ar trebui ca acest program să fie eliminat din aplicarea acestei legi, dar nu este cea mai bună soluţie să scoţi ceva de-o parte, însă trebuie să alegem răul cel mai mic. ‘Prima Casă’ nu ar trebui să fie sub incidenţa acestei legi şi, probabil, aşa, va avea viitor în continuare. Dacă nu, nu va mai exista, în opinia mea, viitor şi ar fi păcat’, a subliniat preşedintele CEC Bank.

Gheţea a adăugat că băncile vor căuta soluţii de nişă pentru acordarea de credite.

‘Băncile caută soluţii încontinuu. O să găsim o nişă unde să dăm credite, de exemplu creditul pentru concediu sau cel pentru studii, în timp ce creditele pentru locuinţe vor stagna până când se va corecta situaţia. Dar nu cred că se va ajunge aici, cred că programul ‘Prima Casă’ nu va fi practic scos din funcţiune’, a menţionat Gheţea.

Preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a retrimis în Parlament spre reexaminare Legea dării în plată, la finele anului trecut.

La începutul lunii martie, Senatul a adoptat proiectul legii. Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.

Proiectul legii dării în plată intră marţi în dezbatere pe articole la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi, cel mai probabil, miercuri se va da raportul.

Săptămâna trecută, la finalul dezbaterilor generale pe această iniţiativă legislativă, preşedintele comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că este nevoie de anumite clarificări în ce priveşte plafonul până la care pot fi aplicate prevederile legii şi excluderea sau nu a programului ‘Prima Casă’.

‘Cred că ar trebui să ne concentrăm pe câteva teme. Prima ar fi viziunea de ansamblu – legea are caracter social sau discutăm de riscul contractual beneficiu-pierdere care există dintr-un contract pe care două sau mai multe părţi îl încheie la un moment dat. Caracter social sau pur şi simplu stabilim nişte principii care sunt guvernate de înţelegerea dintre părţi şi, evident, de răspunderea pe care şi-o asumă în raport cu beneficiul. Trebuie să stabilim, de asemenea, natura obiectului, dacă ne referim doar la case, doar la imobile ce reprezintă locuinţă, trebuie să ne referim la retroactivitate şi aici aş ridica o problemă: retroactivitatea în raport de ce: de semnarea contractului sau ne referim din punct de vedere al momentului în care se aplică chiar şi în contractele vechi’, a explicat Ciucă.

Parlamentarii din comisie au putut depune până marţi amendamente care să clarifice toate aceste chestiuni.

La finele anului trecut, Guvernul a decis prorogarea cu un an, până în decembrie 2016, a aplicării Legii privind insolvenţa persoanelor fizice