Daniel Anghel, PwC România: 2022 va fi anul reformei sistemului de taxare cu impact în viitor

„Consolidarea fiscală este marea provocare a orizontului de referinţă 2022 – 2025, arată Ministerul de Finanţe în documentele care fundamentează bugetul pentru anul viitor. Auzim deja de câţiva ani cât de importantă este consolidarea fiscală pentru finanţele publice şi pentru stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, măsurile concrete au fost sporadice, situaţie motivată de incertitudinea celor aproape doi ani de pandemie care au impus pachete de susţinere financiară din partea statelor pentru companii şi populaţie. Contextul sanitar a suspendat temporar procesul de consolidare fiscală. Dar ce înseamnă şi ce impact are acest proces asupra taxelor? Scopul consolidării fiscale este reducerea deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB. Pentru a-l atinge, guvernul şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) o creştere a veniturilor fiscale, adică a încasărilor din taxe şi impozite, de 3% din PIB până la finalul aplicării PNRR. Remarcabil este, însă, că această majorare ar urma să fie obţinută preponderent dintr-o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor existente, respectiv 2,5% din PIB, în vreme ce 0,5% ar trebui să vină dintr-o reaşezare a sistemului de taxare actual, prin eliminarea unor facilităţi, scutiri, distorsiuni. Prin urmare, miza pe termen scurt este eficientizarea ANAF”, arată, într-un articol, Daniel Anghel.

El spune că, fără a puncta exact în PNRR care sunt acele prevederi din Codul fiscal care vor fi modificate, Ministerul de Finanţe a lăsat practic o marjă de manevră foarte mare în care poate acţiona până la finalul anului 2022 când s-a angajat să publice o analiză a sistemului fiscal şi modificările legislative care vor fi făcute în 2023, cu implementare etapizată.

„Aşadar, avem o veste bună: schimbările imprevizibile care au bulversat ani la rândul mediul de afaceri nu ar mai fi posibile. Cu toate acestea, în contextul formării unei noi coaliţii de guvernare la sfârşitul lui 2021 şi, în pofida angajamentelor din PNRR, au fost resuscitate în dezbaterea publică teme vechi care fuseseră abandonate la momentul iniţial al propunerii lor tocmai pentru că nu garantau nicio eficienţă din perspectiva consolidării fiscale, dar aveau potenţial să afecteze negativ climatul economic – impozitul progresiv, taxa de cifra de afaceri, declaraţia de avere depusă de către toţi cetăţenii etc. Aceste idei au fost receptate cu îngrijorare de către companii. În sondajul HR Barometru, efectuat de PwC România la mijlocul lunii decembrie, 65% dintre respondenţi spuneau că impozitul progresiv este propunerea fiscală care le-ar afecta business-ul cel mai mult, iar 35% menţionau taxa de solidaritate. Este o axiomă că majorarea taxelor într-o perioadă incertă, de criză reprezintă un mare risc pentru revenirea economiei şi chiar dacă aceste iniţiative au rămas, din fericire, la stadiul de discuţie, simpla lor vehiculare în spaţiul public influenţează negativ percepţia afacerilor. Totuşi, potrivit aceluiaşi sondaj, 50% dintre respondenţi spun că perspectivele de business pentru 2022 sunt mai bune decât în 2021, 46% că sunt similare şi doar 4% că sunt mai slabe”, afirmă Daniel Anghel.

Conform PNRR, va fi făcută o analiză a sistemului fiscal care va fi publicată în ultimul trimestru din 2022 şi care se va concentra pe: eliminarea graduală a stimulentelor fiscale şi breşelor din legislaţie în ce priveşte taxarea veniturilor, taxarea companiilor contribuţiile sociale şi taxele pe proprietate (taxe locale) trecerea către o „fiscalitate verde”. Măsurile vor fi transpuse în legislaţie gradual până în ianuarie 2024, iar unele dintre ele vor fi implementate efectiv până în 2028. De exemplu, stimulentele fiscale pentru angajaţii din construcţii vor fi retrase gradual începând din 2025 şi vor fi complet eliminate până la final de 2028.

Pentru 2022, prin PNRR guvernul îşi asumă că va intra în vigoare legislaţia care face obligatorie înrolarea în SPV a tuturor contribuabililor persoane juridice, precum şi a celor care desfăşoară activităţi independente şi profesii liberale, că va intra în vigoare ordinul ANAF care clasifică plătitorii de taxe în funcţie de risc, precum şi un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel naţional, dar şi transfrontalier. Tot în anul următor, Antifrauda fiscală şi ITM vor avea un plan comun de acţiune vizând firmele cu risc fiscal ridicat, dar şi pentru cele cu risc de a utiliza muncă la negru sau gri.

Până atunci, o serie de modificări au fost deja aprobate prin OUG 130/2021, pe care le voi recapitula pe scurt. OUG nr. 130/2021 a adus modificări şi completări atât Codului fiscal, cât şi altor acte normative, precum Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 120/2021 privind factura electronică RO e-Factura, Codul muncii, Legea nr. 296/2020 şi OUG nr. 226/2020, privind unele măsuri fiscale, Codul de procedură fiscală.

Daniel Anghel menţionează că valoarea cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou, care pot fi acordate de angajatori şi sunt neimpozabile, cu diverse ocazii speciale se majorează de la 150 de lei la 300 lei. Totodată, tichetele cadou vor putea fi acordate doar propriilor salariaţi ai angajatorilor, nu şi altor persoane fizice, ca până acum, în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate. Mai mult, tichetele cadou se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii doar dacă sunt oferite cu ocaziile speciale şi în limitele prevăzute de lege. Ocaziile speciale pentru care sunt oferite tichete-cadou angajaţilor şi pentru copiii minori ai acestora sunt: ziua de 8 martie, ziua de 1 iunie, Paştele, Crăciunul.

El precizează că pensionarii nu mai sunt exceptaţi de la plata CASS pentru veniturile din pensii pentru venitul care depăşeşte suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru fiecare drept de pensie. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi a CASS datorate, dacă este cazul.

Măsura suspendării plăţii unor sume de către angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.

Conform articolului, se introduce, de la 1 ianuarie 2022, cota redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare şi pentru o singură locuinţă ce îndeplineşte condiţiile de mai sus.

Facturile electronice se vor emite obligatoriu prin RO e-Factura în cazul comercializării produselor cu risc fiscal ridicat comercializate în relaţia B2B, începând cu 1 iulie 2022. Pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat pot transmite facturile emise în sistemul naţional RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura. Lista produselor cu risc fiscal ridicat va fi definitivată prin ordin ANAF în 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 130/2021.

În Codul muncii se completează dispoziţiile legale referitoare la aplicabilitatea salariului de bază minim brut pe ţară, respectiv se prevede că acesta poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă. După această perioadă salariatul va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară. Vor beneficia de aceste măsuri şi salariaţii încadraţi cu salariul de bază minim brut pe ţară, care au deja încheiate contracte individuale de muncă cu o durată de peste 24 de luni.

În ce priveşte amnistia fiscală, se prelungeşte termenul de depunere a cererilor de anulare a obligaţiilor fiscale accesorii aferente obligaţiilor fiscale principale cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020 (inclusiv cele rezultate din inspecţii fiscale) de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022.

De asemenea, fişierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat şi diferit în funcţie de categoria din care contribuabilii fac parte. Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie şi în anul 2021, obligaţia de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligaţia începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare şi societăţile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici – începând cu anul 2025. Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare şi de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătăţirea capacităţii de colectare a TVA şi a celorlalte taxe şi impozite.

România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum şi cel mai mare deficit de încasare a TVA – o treime din TVA nu e colectată conform Comisiei Europene. Având în vedere că prin PNRR decalajul de TVA ar trebui să scadă cu cinci puncte procentuale şi că per ansamblu colectarea taxelor trebuie îmbunătăţită astfel încât veniturile fiscale să crească cu 2,5% din PIB, implementarea cu succes a SAF-T va fi decisivă pentru consolidarea fiscală şi aplicarea reformelor din PNRR.

Potrivit lui Daniel Anghel, abordarea reformelor fiscale din PNRR este centrată pe transparenţa procesului legislativ şi consultare publică, pe eficienţa colectării, extinderea bazei de impozitare şi marginal pe creşterea taxelor. Dacă măsurile asumate prin PNRR vor fi aplicate întocmai ar fi pentru prima dată de la rescrierea Codului fiscal când schimbarea sistemului de taxare va fi predictibilă şi transparentă.

„Concluzionând, în 2022 ar trebui să aflăm, pe baza unei analize realizate împreună cu instituţii internaţionale, care sunt cele mai eficiente modificări ale actualului sistem de taxare pentru a asigura o colectare mai bună, dar şi o mai mare echitate fiscală pentru contribuabili”, mai arată Daniel Anghel.