Daniel Dăianu: Creşterea PIB în 2023 va fi de 2-3%. Anul viitor vom avea un proces de dezinflaţie

„Ca ipoteze macro pentru 2023 exprim nişte puncte de vedere personale, deşi sunt preşedintele Consiliului Fiscal. Nu pot veni cu o poziţie a Consiliului Fiscal, pentru că nu avem construcţia de buget, nu ştiu care sunt ipotezele pe baza cărora îşi va construi Guvernul bugetul 2023, dar câteva piste de raţionament pot oferi. Creşterea PIB-ului în anul care va veni va fi mult mai mică. Vom avea o încetinire puternică şi eu văd o creştere între 2 – 3%, în 2023, dacă nu vom avea nişte şocuri adverse şi mai severe. Nu ştim ce se va întâmpla în Europa. Există chiar acest spectru al unei stagflaţii, iar România este conectată. Economia României pulsează împreună cu ce se întâmplă cu economia europeană. De la o creştere în acest an, în termeni reali, de 6-7%, care pare surprinzătoare… În opinia mea, inflaţia în anul care vine se va duce în jos, de la circa 16%. Vom avea un proces de dezinflaţie. O inflaţie care ar fi să spunem de 10%, în 2023, nu e o ştire bună, dar cel puţin avem un proces de dezinflaţie dacă vom fi chibzuiţi în politica bugetară. Marea Britanie a oferit o lecţie nu de cumpătare şi de inteligenţă în materie de politică economică. Aşa ceva rar s-a întâmplat, să se schimbe un ministru de Finanţe în două săptămâni şi un Guvern să fie pus la colţ…”, a declarat Dăianu.

Economistul a punctat faptul că România trebuie să fie atentă cu politicile bugetare şi cu indexările.

„Pieţele financiare sunt nemiloase. Noi nu ne putem permite aşa ceva, trebuie să fim chibzuiţi în continuare cu politica bugetară, să fim foarte atenţi cu indexările pe care le vom face. Trebuie să urmărim în continuarea ţintirea unui deficit mai mic în 2023, să ne ducem către 5% şi se poate realiza acest lucru. Numai să avem putinţa instituţională şi aici se verifică buna conlucrare. În vremuri de război, Guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală şi mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărind interese parohiale. Există o economie foarte stresată, o populaţie foarte stresată unde suntem în Europa, ca geografie. Situaţia economică este complicată. Execuţia bugetară este ajutată de deflator şi de creşterea reală. Vom avea, probabil, 22-23% creştere de venituri nominale în 2022, iar asta ajută execuţia bugetară. Rămâne, însă, o mare necunoscută impactul schemei de plafonare, de compensare… Avem un sistem financiar subţire care limitează în datoria publică pentru că expunerea băncilor nu poate să fie crescută prea mult. Băncile nu pot achiziţiona fără limite datorie publică, dar poate să încurajeze ieşirea la finanţare în exterior şi aceasta nu este de bun augur. Fondurile europene sunt o forţă contraciclică în condiţiile de acum, pentru că politice monetare în Europa vor fi prociclice. Bugetul va fi încordat în anii ce vin de cheltuielile adiţionale pentru Apărare, precum 0,5% din PIB”, a explicat Daniel Dăianu.

Acesta estimează că un draft de buget pentru 2023 ar putea fi gata în prima parte a lunii noiembrie.

„Eu cred că vom avea draftul de buget în prima parte a lui noiembrie. Draftul de buget îţi poate spune dacă ai echilibru sau nu. Vezi şi împrumuturile care se fac, dacă s-au făcut. Ar trebui grăbite unele împrumuturi pentru a le lua la un cost convenabil. Să sperăm că vom avea la începutul lui noiembrie, draftul de buget. Ce contează pentru credibilitatea Guvernului, pentru credibilitatea României şi pentru dumneavoastră ca cetăţeni este ca acest buget să liniştească pieţele, să se vadă că România are resurse să acopere nevoile de bază, că poate atrage şi utiliza banii europeni”, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri au participat, marţi, la evenimentul cu tema „Bugetul şi fiscalitatea 2023: la ce să se aştepte economia”, în cadrul seriei de conferinţe CursdeGuvernare (CDG).