Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal:  „Dacă va persista criza politică, piețele financiare vor reacționa. Combinaţia între şocul extern şi criza politică este foarte toxică”

Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică, şi de aceea este necesar ca guvernul să continuie consolidarea fiscală demarată anul trecut, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferință organizată de Bursa.

Daniel Dăianu a precizat: „Reformele întâlnesc întotdeauna o împotrivire structurală. Sunt grupuri de interese care ar dori menţinerea situaţiei din prezent, mai ales dacă le serveşte interesele; de aceea sunt anevoioase reformele. Ceea ce nu permite României răgaz şi ne obligă să mergem înainte, chiar dacă există nemulţumire socială şi în mediul de afaceri, este consolidarea fiscal-bugetară. Nu se poate ca România să mai trăiască cu deficite de peste 9% din produsul intern brut. (…).

Există o retorică – aţi văzut-o şi dumneavoastră, inclusiv în criza politică de acum – potrivit căreia ni s-a adus prosperitatea. Păi, care prosperitate? În primul rând că nu era toată lumea prosperă în România. Nu se mai poate trăi aşa cum s-a trăit până în 2024, pe baza unor împrumuturi foarte mari care au condus la creşterea rapidă a datoriei publice, de la 39% în 2019 la circa 60% din PIB”, subliniază Dăianu.

Daniel Dăianu a arătat că ţara noastră se confruntă cu două şocuri mari: războiul din Orientul Mijlociu şi criza politică internă.

Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat: „Dacă această criză politică va persista – se vorbeşte acum de alegeri anticipate sau de un guvern interimar – pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte. Deja au crescut cotaţiile şi dobânzile cerute pe pieţe pe fondul războiului; pentru România, care oricum plătea foarte mult, acest lucru înseamnă că va plăti şi mai mult.

De abia scăzuseră puţin cotaţiile întrucât consolidarea debutată în 2025 a avut roade. Opinia Consiliului Fiscal este că am putea termina execuţia bugetară cu un deficit în jur de 6,2%, ceea ce este realizabil. Ar fi foarte bine ca guvernul să nu deraieze consolidarea fiscal-bugetară. Dacă războiul din afară persistă, riscul de stagflaţie (creşterea inflaţiei şi blocarea creşterii economice) devine proeminent. Pentru noi, combinaţia între şocul extern şi criza politică este foarte toxică”.

Dăianu a amintit că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creşterea economică a fost de doar 0,7%.

„Practic, eram foarte aproape de stagnare, deşi se pompase foarte mult în economie prin salarii şi pensii. Marea vulnerabilitate a României este deficitul, nu datoria publică, care este încă rezonabilă. Scandalul politic actual, dacă se considera la început că ideologiile nu erau suficient de apropiate, nu trebuiau să se «căsătorească», iar acum să ieşi cu atâta hărmălaie după ce s-a convenit pe un program, nu serveşte România. Percepţia pieţelor este foarte rea. Chiar dacă terminăm cu un deficit de 6,2% în acest an fără a creşte taxele, este esenţial să ţinem cheltuielile sub control.

Ne-am întoarce astfel la nivelul deficitului din 2023. Trebuie să continuăm ajustarea pentru a duce deficitul către 3%. Datoria nu va scădea dacă nu reuşim să avem un surplus primar, adică veniturile să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor. Cu un deficit de 6%, suntem printre ţările cu cele mai mari deficite din Uniune.

Spre deosebire de Polonia, noi avem şi un deficit extern (de cont curent) mare, ceea ce ne obligă să facem plasamente pe pieţele internaţionale. Nu trebuie să dăm peste cap corecţia fiscală. Într-un scenariu fără schimbări de politici, datoria publică s-ar duce la peste 80% în câţiva ani, iar pieţele nu ne-ar lăsa să rămânem cu un deficit de 6%”, a spus Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că, din 2027, o nouă mărire de taxe şi impozite „ar fi o atitudine letală pentru un guvern” şi a adăugat că ce se poate face este creşterea colectării, „ceea ce nu s-a reuşit suficient în 2025”.

„Taxele şi inflaţia au redus deja în termeni reali cheltuielile cu salariile şi pensiile, contribuind la corecţie, dar acest procedeu nu va mai putea fi folosit în 2027. Rămâne necesară o ameliorare radicală a colectării, nu doar la TVA (unde gap-ul este de 30%), ci şi la impozitul pe profit, unde gap-ul depăşeşte 40% conform datelor europene”, a spus Daniel Dăianu.