Daniela Dărăban (ACUE): Companiile energetice nu fac presiuni să iasă din schema de plafonare a prețurilor, dar cer ca statul să plătească banii la timp
„Aş începe prin a spune că noi, la nivel de furnizori, chiar nu facem absolut nicio presiune şi nu avem niciun scop în a ieşi mai repede decât a zis statul român, în 2025, din această schemă, cu menţiunea că susţinerea ei trebuie să se coreleze cu plăţile la timp, deoarece chiar nu mai pot fi acoperite goluri pe şase luni prin pre-finanţarea furnizorilor, după caz împrumuturi bancare. Deja furnizorii încep să acumuleze costuri de finanţare destul de mari, ceea ce pe termen mediu-lung va face un pic mai dificilă şi revenirea la piaţa liberă”, a spus Dărăban.
Ea a reamintit ultima decizie a Guvernului, prin care fondurile acumulate din taxa de solidaritate au fost transferate la fondul de tranziţie, şi că la momentul apariţiei ordonanţei respective erau în aşteptare la Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii restanţe de trei miliarde lei către furnizori.
„Deci erau la momentul la care s-a discutat despre ordonanţă, şi informaţiile se găsesc inclusiv în Nota de fundamentare a ordonanţei, trei miliarde în aşteptare la plată. Acele trei miliarde vor închide cumva plăţile undeva maximum până la luna mai, dar situaţia diferă de la caz la caz. Între timp, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n. r.), săptămâna trecută, a mai dat o comunicare că a mai analizat un număr de cereri, suma a mai crescut. Din punctul nostru de vedere, la luna iunie, la ANRE erau în aşteptare undeva spre 1,5 miliarde, dar furnizorii depun în mod continuu dosare de decontare. Deci, faţă de cele trei (miliarde lei) care erau la plată la cele două ministere mai erau, credem noi, cam 1,5 în aşteptare la ANRE şi estimarea noastră este că undeva încă 2 miliarde s-au depus sau se vor depune între timp şi se va ajunge cu plăţile undeva la luna iunie. Deci, cele 3 miliarde care erau în aşteptare pentru plată se acoperă din sumele puse la dispoziţie din Fondul de tranziţie. Ca să închidem plăţile până la luna iunie ar mai trebui încă trei miliarde lei, din evaluarea noastră.(…). Acum, aceste trei miliarde ar trebui să le găsim cumva în proiectul de rectificare bugetară, dacă nu e altă sursă de finanţare, pentru că toate plăţile se pot face numai din Fondul de tranziţie.(…) Deci, dacă nu vedem la rectificarea bugetară nişte alocări suplimentare (…) vom reintra în acelaşi ritm. Se acumulează iar perioade de 5-6 luni de plată şi devine tot mai complicat de susţinut de către furnizori”, a explicat directorul ACUE.
Aceasta a menţionat că nu există o discuţie legată de ajustarea schemei de plafonare, dar federaţia va insista ca aceasta să aibă loc, pentru a vedea care este soluţia, dacă nu există bani disponibili, deoarece nu se poate merge înainte mizând pe faptul că furnizorii vor acoperi pentru câteva luni aceste goluri.
„Dacă se doreşte o ieşire din schemă sau o ajustare a schemei, nu ştim ce se doreşte, asta ne şi sperie, că nimeni nu spune foarte clar cum ajustăm totuşi în 2024, deci, dacă se doreşte ajustarea, atunci trebuie să fim foarte atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. (…) Am avut întâlniri pe elemente de principiu iar, din punctul nostru de vedere, orice se va decide trebuie să pornească de la ce se întâmplă pe piaţă (…) Orice mutare în schemă, inclusiv, să spunem, dacă se doreşte o reaşezare a consumatorilor care beneficiază, o aşezare a plafoanelor, totul trebuie să fie corelat cumva şi cu câteva elemente legate de piaţă. Dacă vrei lichiditate pe piaţă trebuie să iei mai multe măsuri. (…) Dacă nu ne aşezăm la masă şi dacă nu va fi o decizie anunţată din timp, predictibilă, cred că ne vom trezi cu probleme inutile.
Revin, nu spunem noi şi nu este treaba noastră să spunem noi când se iese din schemă. Dar ce spunem noi este că, dacă se doreşte menţinerea schemei, trebuie să se asigure finanţare, trebuie să fie o finanţare realistă, iar dacă se are în intenţie orice ajustare, atunci trebuie să ne uităm foarte realist la cum arată piaţa acum şi orice decizie trebuie să fie luată foarte atent ca să nu generăm creşteri de preţ doar aşa, prin modul în care noi gândim, ne facem planul de revenire. Deci acesta este tot efortul nostru, cumva să punem pe masă temele reale şi la ce trebuie să ne uităm când se iau astfel de decizii”, a punctat Daniela Dărăban.