Daniela Dărăban (ACUE): Eficienţa energetică rămâne cel mai bun combustibil pe care această ţară îl are, după care vorbim de investiţii în noi resurse

„În momentul de faţă, pe zona de eficienţă energetică cred că mai sunt multe de făcut, şi nu o spun în sens negativ, o spun în sensul constructiv. Trebuie să admitem că sunt multe de făcut. Eficienţa energetică, din punctul meu de vedere, rămâne cel mai bun combustibil pe care această ţară îl are, după care vorbim de investiţii în noi resurse. Prima dată cred că ar trebui să ne uităm cât putem să salvăm prin proiecte care de fapt şi de drept ne ajută să consumăm mai puţin, dar cu acelaşi efect”, a spus Daniela Dărăban, la o conferinţă de presă în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele proiectului „Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente”.

Ea a adăugat că instituţiile joacă un rol cheie în înţelegerea corectă a acestui concept, în mintea multora eficienţa energetică fiind amestecată cu raţionalizarea energiei.

„Din nefericire, punctul de plecare pentru noi este de la o mentalitate care ne aduce în memorie nişte vremuri pe care vrem să le uităm. Şi atunci indirect refuzi acest concept, pentru că eficienţa energetică este amestecată în mintea multora dintre noi cu politica de raţionalizare a energiei în timpul regimului comunist, cu care, de fapt şi de drept, nu are absolut nicio legătură. Dar depinde de noi să corectăm această neînţelegere”, a afirmat directorul ACUE.

La rândul său, Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), a subliniat că eficienţa energetică contribuie în acelaşi timp la cele mai mari trei provocări cu care se confruntă sectorul energetic, respectiv securitatea aprovizionării, sustenabilitate şi competitivitate.

„Eficienţa energetică este o temă nu atât de spectaculoasă. Într-o lume care vorbeşte de reactoare care zboară, conducte care plutesc şi maşini care merg cu spatele, să vorbeşti de un consum eficient nu este atât de spectaculos. Dar este importantă, pentru că nu există un domeniu sau un segment al domeniului care să contribuie în acelaşi timp la cele mai mari trei provocări cu care se confruntă sectorul energetic: securitatea aprovizionării – consumăm mai eficient, suntem mai siguri din punct de vedere al securităţii aprovizionării -, sustenabilitate – consumăm mai eficient, poluăm puţin – şi competitivitate – consumăm mai eficient, plătim mai puţin”, a explicat Nicolescu.

Daniela Dărăban a semnalat că proiectul a presupus cheltuirea întregului fond alocat la început şi chiar a primit o sumă suplimentară de câteva zeci de mii de euro pentru a mai derula câteva acţiuni.

Şi Răzvan Nicolescu a menţionat că această campanie a înregistrat un succes peste aşteptări şi i-a ajutat pe oameni să fie mai bine informaţi, să înţeleagă mai bine oportunităţile actuale
oferite de un consum mai eficient.

„Iar sprijinul Norvegiei în derularea acestui proiect a însemnat, totodată, un ghidaj perfect în termeni de eficienţă energetică. Norvegia este un exemplu inspiraţional, demonstrând
că o combinaţie de viziune strategică, colaborare între sectorul public şi privat şi implicarea activă a cetăţenilor poate duce la crearea unei societăţi durabile şi sustenabile din punct de vedere energetic”, a spus preşedintele AECCSC.

Proiectul „Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente” al Federaţiei ACUE, implementat în parteneriat cu Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), a acţionat pe trei piloni furnizând, prin intermediul experţilor cooptaţi, soluţii de creştere a eficienţei energetice în locuinţe şi în clădirile publice, dar şi informaţii legate de necesitatea dezvoltării reţelelor de distribuţie a energiei pentru a fi capabile să integreze eficient energia din surse regenerabile, în folosul comunităţilor, conform unui comunicat al ACUE.

„Eficienţa energetică înseamnă utilizarea inteligentă a resurselor energetice, iar proiectul a demonstrat, prin exemple practice şi informaţii actualizate, că măsura esenţială pentru tranziţia energetică este adoptarea unui consum inteligent de energie”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, risipa a peste 35% din energia consumată în locuinţe poate fi evitată prin schimbări de comportament şi măsuri de eficientizare. Îmbunătăţirea izolaţiei pereţilor exteriori şi măsurile de etanşeizare pot reduce factura la încălzire cu până la 30%.

„Avem 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/mp faţă de o medie recomandată la nivel european de 140 kWh/mp. Un calcul sumar arată că, dacă am atinge
consumul recomandat pe metrul pătrat, am obţine o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu aceşti bani am putea construi 10 şcoli de dimensiuni medii-mari sau două spitale regionale”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, acesta semnalează că, în contextul unui consum de energie electrică care este aşteptat să crească cu aproximativ 60%, până în 2030, la nivel european, cu un număr din ce în ce mai mare de prosumatori, reţelele de electricitate vor trebui să integreze o mare parte a energiei curate – ceea ce impune investiţii substanţiale pentru modernizarea infrastructurii existente. Reţelele de distribuţie a energiei joacă un rol crucial în tranziţia energetică asigurându-se, pe de o parte, că energia produsă este preluată de la producători, inclusiv prosumatori, şi, pe de altă parte, că este distribuită eficient şi sigur către consumatori.

În cadrul proiectului a fost dezvoltată platforma www.eficient-energetic.ro, care aduce în prim-plan informaţii complete şi practice despre case, clădiri, reţele şi comunităţi inteligente. S-au realizat şi 4 video infografice dedicate fiecărei teme abordate în proiect, un Ghid practic de utilizare eficientă a energiei în clădiri publice şi un repertoar al surselor de finanţare pentru proiecte de eficienţă energetică atât pentru instituţii publice, cât şi pentru entităţi private.

De asemenea, au fost organizate 5 webinarii şi 5 workshop-uri care au reunit, în total, peste 550 de reprezentanţi ai societăţii civile, companiilor, autorităţilor naţionale, instituţiilor publice locale din judeţele Mureş, Cluj, Iaşi, Dolj şi Bucureşti-Ilfov.

Totodată, a fost realizat şi un studiu privind sistemele energetice integrate din Târgu Mureş, în vederea dezvoltării unui concept de comunitate independentă energetic.

„Până în 2050, estimarea este că jumătate dintre cetăţenii europeni ar putea produce până la 50% din energia regenerabilă, potrivit unei analize recente a CE. În tot mai multe locuri, cetăţenii se reunesc în comunităţi pentru a juca un rol activ în piaţa de energie. Am ales Târgu-Mureş pentru realizarea unui studiu de caz, în scopul evidenţierii implicaţiilor şi avantajelor aduse de sistemele energetice integrate, precum şi perspectivele pentru viitorul sustenabil al producţiei de energie electrică şi termică pentru autoconsum”, a precizat Cristina Păun, director adjunct al Federaţiei ACUE şi manager de proiect.

Studiul abordează aspecte esenţiale legate de integrarea diverselor surse de energie într-un sistem complex şi oferă o viziune asupra optimizării utilizării şi distribuirii energiei. O comunitate de energie ar putea oferi economii de aproape 30%, în privinţa costurilor necesare tranziţiei energetice pentru municipiul Târgu-Mureş, comparativ cu opţiunea proiectelor individuale. Conform analizei efectuate, pentru trei scenarii diferite de instalaţii şi consum, costurile privind implementarea soluţiilor cu sprijinul comunităţilor de energie variază între 340 şi 512 milioane de euro, în timp ce adoptarea de soluţii individuale ar însemna un efort financiar între 440 şi 656 milioane de euro.

Federaţia ACUE a început, în 7 februarie 2023, derularea proiectului „Eficienţă energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente”, cofinanţat în cadrul Programului de Energie în România – Innovation Norway, SGS 4 Training and awareness raising. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 222.000 de euro, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 199.800 euro.

ACUE este o federaţie patronală reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează un număr total de 22.500 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Valoarea totală a investiţiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2018-2022 s-a ridicat la peste 13,5 miliarde de lei.

Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice este o organizaţie care îşi propune să ajute la o tranziţie regională inteligentă către o economie sustenabilă şi prietenoasă cu mediul înconjurător.