Miercuri, directorul general al Danske Bank A/S, Thomas Borgen, a demisionat, după ce banca daneză a publicat rezultatele unei investigaţii derulate la subsidiara sa estoniană, implicată într-un scandal de spălare de bani, valoarea totală a fluxurilor financiare care au trecut prin Estonia fiind evaluată la aproximativ 200 de miliarde de euro (233,7 miliarde de dolari).
Rezultatele investigaţiei realizate de un cabinet de avocatură extern indică posibilitatea ca angajaţii subsidiarei estoniene a Danske Bank să fi complotat cu clienţii, realizând tranzacţii ilegale. Investigaţia a vizat 15.000 de clienţi care au făcut în total 9,5 milioane de plăţi totale prin subsidiara estoniană a Danske Bank, în perioada 2007 – 2015.
Rezultatele investigaţiei au determinat Autoritatea daneză de Supraveghere în Domeniul Financiar să revizuiască cazul, pe care l-a închis anul acesta dar care a atras atenţia autorităţilor din SUA.
„Vom redeschide investigaţia, pe care o închisesem iniţial în mai”, a afirmat şeful FSA, Jesper Berg, la postul danez de televiziune TV2.
Raportul FSA din mai indica că s-au găsit „serioase slăbiciuni” în guvernanţa băncii, iar autorităţile au cerut reforme şi impunerea unor cerinţe mai ridicate privind capitalul.
FSA va folosi noile informaţii din raportul Danske Bank şi se va concentra pe identificarea responsabilităţii legale în acest caz, a explicat Jesper Berg.
Anul acesta, acţiunile Danske Bank au scăzut semnificativ, investitorii fiind îngrijoraţi că banca ar fi putut încălca sancţiunile SUA, ceea ce ar putea duce la amenzi de miliarde de dolari.
Miercuri, Danske Bank a dat asigurări că nu a încălcat sancţiunile iar preşedintele Ole a declarat că a analizat dacă banca a încălcat sancţiunile SUA dar nu a spus care este concluzia sa.
Deşi autorităţile SUA nu au anunţat încă dacă investighează plăţile de la subsidiara estoniană Danske Bank – multe venind din Rusia şi alte state ex-sovietice – cazul băncii daneze este deja pe agenda statelor membre ale UE.
Joi, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, a declarat că va discuta în 2 octombrie cazul Danske Bank cu miniştrii de Finanţe din Danemarca, Finlanda şi Estonia. „Vreau să înţeleg mai bine ce erori s-au înregistrat, dacă e vina băncii sau dacă sunt greşeli la nivelul autorităţilor de supervizare. Voi discuta cazul şi cu reprezentanţii Autorităţii Bancare Europene (EBA)”, a explicat oficialul european.
Politicienii danezi au fost de acord săptămâna aceasta cu o nouă lege împotriva spălării banilor, care include creşterea amenzilor de opt ori, fiind una din cele mai dure din Europa. Danemarca este una din cele puţin corupte ţări din lume iar implicarea Danske Bank într-un scandal de spălare de bani a şocat opinia publică.
„Există suspiciuni că au existat angajaţi în Estonia care au asistat sau au uneltit cu clienţii. O serie de foşti şi actuali angajaţi, de la subsidiara estoniană a Danske Bank şi de la nivelul grupului bancar, nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale. Totuşi, rezultatele investigaţiei arată că preşedintele, directorul general şi Consiliul de Administraţie nu au încălcat obligaţiile lor legale”, se arată în raportul Danske Bank.
„Este clar că banca nu a reuşit să-şi îndeplinească responsabilităţile, ceea ce este dezamăgitor şi inacceptabil şi prezint scuzele noastre tuturor acţionarilor şi, nu în ultimul rând, clienţilor, investitorilor, angajaţilor noştri şi în general societăţii”, a afirmat preşedintele Ole Andersen.
Autorităţile de reglementare şi comunitatea financiară au aşteptat cu nerăbdare publicarea raportului Danske Bank, care reprezintă un moment de cotitură pentru banca daneză şi vine după ce Bruxelles-ul a făcut apel la noul organism de supervizare să ia măsuri severe împotriva criminalităţii financiare.