BNR arată că modificarea legii dării în plata, aşa cum o cere senatorul Zamfir, creşte costurile creditelor şi afectează solvabilitatea băncilor

Amendamentele propuse de senatorul Daniel Zamfir de modificare a legii dării în plată „conduc la deturnarea scopului legii 77/2016 (…)ridică semne de întrebare şi sunt lipsite de predictibilitate, impactul acestora fiind unul semnificativ”, spune punctul de vedere al BNR trimis către consultare senatorilor de la Comisia de Buget Finanţe Bănci din Senat. BNR apreciază astfel că amendamentele propuse încalcă principiile constituţionale, inclusiv cel al separării puterilor în stat şi că are implicaţii negative asupra debitorilor bancari, a instituţiilor de credit şi a bugetului de stat.

Astfel, aplicarea acestor amendamente va conduce la o creştere a costurilor de finanţare pentru debitori, la o reducere a accesului la creditare şi la o ajustare mai lentă a dobânzilor la credite şi depozite. Pentru instituţiile de credit, impactul negativ se va traduce în majorarea ponderilor de risc, diminuarea indicatorilor de solvabilitate şi restrângerea activităţii de creditare. Implicaţiile asupra bugetului de stat se traduc prin reducerea veniturilor fiscale, diminuarea ratingului suveran şi majorarea costurilor cu finanţarea datoriei publice, potrivit opiniei BNR trimisă spre analiză comisiilor parlamentului.

În opinia băncii centrale, toate amendamentele propuse prevăd legiferarea în contradictoriu cu ipotezele privind impreviziunea, asupra cărora Curtea Constituţională a României s-a pronunţat deja. Chiar dacă impreviziunea este legiferată în vechiul şi noul cod civil, iar CCR a spus că este obligatoriu ca instanţa să verifice şi să constate îndeplinirea condiţiilor de impreviziune în funcţie de fiecare caz analizat, propunerea de modificare a Legii 77/2016 stabileşte câteva criterii clare în funcţie de care impreviziunea este constatată obligatoriu. În afară de încălcarea separţiei puterilor în stat, amendamentele propuse desfiinţează şi rolul judecătorului care are dreptul în mod normal să ceară probe şi mărturii că au fost îndeplinite condiţiile de impreviziune. 

„Reglementarea anumitor situaţii care reprezintă întotdeauna impreviziunea vor avea ca efect crearea unui dezechilibru contractual şi instituirea unui mecanism de dare în plată cu efect liberatoriu la libera şi deplina discreţie a consumatorului şi nu asigurarea unei protecţiisociale reale”, spune BNR. De asemenea, stabilirea prin lege a unor condiţii aplicabile automat pentru stabilirea impreviziunii înlătură analiza instanţei asupra conţinutului contractual, iar prin limitarea drastică a atribuţiilor instanţelor de judecată în evaluarea tuturor elementelor necesare pentru stabilirea existenţei impreviziunii este încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

În Anexa 1 a opiniei BNR sunt demontate punct cu punct amendamente propuse şi sunt aduse ca sprijin speţe similare amendate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Potrivit unor amendamente depuse pe 7 noiembrie de către senatorul Daniel Cătălin Zamfir, legea dării în plată intrată în vigoare acum doi ani ar putea fi modificată din nou. Principalele completări vizează instituirea unor condiţii mai exacte în care instanţele de judecată pot decide sau nu existenţa impreviziunii într-un dosar de judecată: dacă preţul de vânzare al imobilului s-a devalorizat cu 50% faţă de momentul achiziţionării sau dacă diferenţele de curs valutar sunt mai mari de 20% faţă de momentul contractării creditului. Includerea majorării gradului de indatorare în rândul condiţiilor de declarare a prezumţiei de impreviziune aduce sub incidenţa legii dării în plată şi pe cei care sunt afectaţi de creşterea Robor.