Darea în plată: Comisia juridică a Camerei va lua marţi o decizie asupra excluderii programului „Prima Casă” din lege
Dezbaterile de joi au avut un caracter general, iniţiatorul legii, Daniel Zamfir (PNL), reprezentanţii băncilor comerciale, ai BNR şi ai Guvernului exprimându-şi punctele de vedere, scrie NEWS.ro.
După trei ore şi jumătate de discuţii, deputaţii din Comisia juridică au decis ca amendamentele asupra legii – printre care şi cele privind eliminarea programului „Prima Casă” din lege şi majorarea plafonului de aplicare, de la 100.000 la 250.000 de euro – să fie dezbătute şi votate marţi. Tot atunci se va acorda şi raportul final asupra reexaminării Legii, care va intra apoi la votul final al Camerei Deputaţilor.
Subiectul programului „Prima Casă” nu a fost atins în cursul dezbaterilor de joi, însă reprezentanţi ai consumatorilor – printre care şi un tânăr care a susţinut că a fost executat silit de bancă pentru un credit imobiliar – s-au arătat împotriva eliminării programului din lege. Aceştia au motivat că, în acest moment, clienţii „iau credite prin Prima Casă fără să ştie ce semnează”, doar pentru a nu rata un credit avantajos, cu avans mic. Din acest motiv, băncile „abuzează” de clienţi, introducând clauze abuzive, iar aceşti consumatori trebuie la rândul lor protejaţi.
Şedinţa Comisiei juridice a debutat cu noi dispute între Bănca Naţională (reprezentantă la discuţii prin viceguvernatorii Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu) şi iniţiatorul proiectului, liberalul Daniel Zamfir. Acesta din urmă a acuzat din nou Banca centrală de „intoxicări” cu privire la proiectul său.
Apărătorii Legii dării în plată au arătat că legea poate fi aplicată şi în forma actuală, iar băncile nu ar trebui apărate pentru că au oferit credite în mod „iresponsabil”.
„Acolo unde este profitul, acolo trebuie să fie şi riscul. Profitul este doar al băncii”, a spus Daniel Zamfir.
Replica a stârnit reacţii dure din partea BNR. În timp ce Liviu Voinea a explicat că riscul trebuie să fie împărţit între client şi bancă, Bogdan Olteanu a răspuns ironic că „există un singur sistem bancar în care creditorii împart riscurile cu debitorii”.
„Acest sistem se numeşte banking islamic!”, a spus Olteanu, referindu-se la sistemul bancar din ţările islamice în care instituţiile de credit nu au dreptul de a percepe dobânzi la acordarea creditelor, câştigurile lor fiind efectuate prin împărţirea profitului alături de clienţi.
Liberalul Ioan Cupşa, vicepreşedinte al Comisiei juridice, a spus, la rândul său, că sistemul prin care riscul nu este de ambele părţi nu poate funcţiona, iar Parlamentul ar trebui să modifice legislaţia. „Vom interveni noi”, a spus Cupşa, fiind aplaudat de reprezentanţii consumatorilor, aflaţi la dezbatere.
Un alt punct care a stârnit dispute între Daniel Zamfir şi BNR a fost cel privind beneficiarii acestei legi, Banca Naţională afirmând – la fel cum a făcut în timpul dezbaterilor din Senat – că în evidenţe există doar „puţin peste” 300 de executări silite la credite imobiliare, iar alte 5.000 de proceduri sunt în derulare.
Daniel Zamfir a susţinut că, potrivit datelor BRD, „sunt peste 100.000 de români” în procedură de executare silită şi a acuzat BNR că minte.
„În raportările BNR nu sunt trecute creditele de nevoi personale cu ipotecă, acel hibrid inventat de bănci. Ele nu sunt în evidenţa BNR ca fiind credite ipotecare”, a spus Zamfir, argumentând că legea sa ar avea un număr mult mai mare de beneficiari decât crede Banca Naţională.
Viceguvernatorul Liviu Voinea a arătat, însă, că raportările la care se referă Daniel Zamfir includ şi datele despre credite sub 20.000 de lei, care oricum nu ar beneficia de Legea dării în plată.