Chiar dacă ponderea datoriei ca procent din PIB a scăzut pentru al treilea an consecutiv, depăşeşte pragul stabilit de UE, de 60%.
În 2019, ponderea datoriei ca procent din PIB era de 58,7%, dar a crescut după 2020 ca rezultat al plăţilor către persoanele fizice şi companii în timpul pandemiei. De asemenea, datoria a crescut din cauza crizei energetice care a urmat după invadarea Ucrainei de către Rusia.
În total, deficitul guvernamental al Germaniei s-a situat la 118,8 miliarde de euro în 2024.
Conform Bundesbank (foto sediul central), Guvernul a putut limita cheltuielile accesând bani din depozitele existente şi primind rambursări de la precedentele credite.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, „debt break”, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an. Luna aceasta, Parlamentul a votat în favoarea unui program de creşteri masive ale cheltuielilor bugetare, un punct de cotitură major pentru cea mai mare economie a Europei, care vrea să cheltuiască generos pentru a se reînarma şi a se moderniza. De asemenea, au fost atenuate reglementările privind împrumuturile, aşa numita „Frână a datoriei”, ceea ce ar putea majora în următorii ani nivelul datoriei Germaniei.