Datoria Italiei nu va depăşi anul acesta 140% din PIB – Federico Freni

Acesta a estimat că schemele pentru renovarea clădirilor sau sporirea eficienţei lor energetice vor costa peste 210 miliarde de euro.

„Nu avem datele exacte încă dar cu siguranţă va fi un nivel peste 210 miliarde de euro. Deci trebuie să planificăm şi să monitorizăm cu atenţie cheltuielile publice deoarece nu putem ascunde sub covor problema datoriei”, a explicat oficialul italian.

Ţinând cont de costul peste estimări al subvenţiilor, Italia ar putea fi nevoită să revizuiască datele privind deficitul şi datoria în 2023 care se situează în prezent la 7,2% din PIB şi, respectiv, 137,3% din PIB.

Întrebat dacă nivelul datoriei ca procent din PIB ar putea depăşi anul acesta 140%, Freni a răspuns: „Cu certitudine, nu”.

Guvernul Italiei se va reuni în 9 aprilie pentru a aproba Documentul economic şi financiar (DEF) cu cele mai recente previziuni.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Trezoreria va estima un avans al PIB-ului celei de-a treia economii din zona euro de 1% în 2024, faţă de un nivel de 1,2% prognozat în septembrie, şi faţă de o expansiune de 0,8% prognozată vineri de Banca Centrală a Italiei.

Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere de 0,7% a economiei italiene în acest an.

În plus, Guvernul premierului Giorgia Meloni estimează că anul acesta deficitul va fi în mare parte în linie cu obiectivul stabilit în septembrie – 4,3% din PIB – mult peste pragul de 3% din PIB stabilit prin reglementările UE.

În timpul unei audieri în Parlament, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a admis că aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va anunţa probabil intrarea ţării în procedura de deficit excesiv, dar acest lucru se va întâmpla şi în cazul altor state membre UE, inclusiv Franţa.

„Este admis faptul că Comisia Europeană va recomanda Consiliului să iniţieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru şi al altor state. Noi, Franţa şi alte 10”, a declarat Giorgetti.

Iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-şi reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.

Totuşi, susţine Giorgetti, actualele planuri bugetare anunţate în septembrie şi care ar urma să fie revizuite în 9 aprilie sunt deja în linie cu cerinţele UE de a reduce în timp deficitul.

„Nu suntem atât de proşti să purtăm negocieri fără să ştim scenariul spre care ne îndreptăm”, a afirmat ministrul Economiei.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuţii aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.

Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate şi Creştere se menţin: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obţin mai multă independenţă în modul în care îşi realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor şi principalele reforme şi investiţii pe care le implementează.

Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului şi datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, aşa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiştii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franţa.

Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din 2025 până în următorii patru până la şapte ani, existând opţiunea unei perioade mai lungi dacă o ţară adoptă reforme şi investiţiile în domeniile prioritizate de UE.