Samurai 2024 – România lansează primele obligaţiuni în Japonia anul viitor. Datoria publică este estimată la 49,3% din PIB, urmând ca până în 2027 să ajungă la un nivel brut de 52,5% din PIB

Pentru sfârșitul anului 2023, se estimează un nivel de al datoriei publice guvernamentale de 49,3% din PIB, cu încadrarea în plafonul stabilit pentru anul 2023 la 49,8% din PIB. Dar, pe termen mediu (2024 – 2027), datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menține la un nivel ce nu va depăși 52,5% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 47,5% din PIB. Se arată în proiectul legii bugetului de stat.  

În anul 2023, planul brut de finanțare a fost revizuit în creștere și se situează la aproximativ 200 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 5,9% din PIB și de nivelul datoriei de refinanțat în valoare de cca 91,7 miliarde lei dar și pentru asigurarea prefinanțării necesarului de finanțare aferent anului 2024. Cheltuilie cu dobânzile au reprezentat 5,2% din PIB în 2023, situându-se la 31,809 miliarde lei. Estimarea pentru 2024 este de cheltuilei cu dobânzile tot de 5,2% din PIB, dar la nivel de 34,838 miliarde lei, deoarece bugetul se bazează pe o creștere de 3,4% anul viitor.

Finanțarea pe piața internă s-a realizat prin organizarea de licitații regulate de titluri de stat pe piața interbancară, cu maturități cuprinse între 1 lună și 15 ani cu un volum total atras de cca 120 miliarde lei (prin emisiuni de titluri de stat denominate în lei și EUR), cu o structura de 4,78% pe termen scurt, 23,94% pe termen mediu și 71,28% pe termen lung, la care se adaugă cca 18 miliarde echivalent lei atrase în perioada ianuarie – noiembrie 2023 prin titluri de stat dedicate populației, în cadrul celor două programe de titluri de stat destinate populației TEZAUR și FIDELIS.

Deținerile nerezidenților în titlurile de stat emise pe piața internă au înregistrat o creștere în decursul anului 2023 în raport cu deținerile raportate la anul 2022 (19,3)%, acestea înregistrând o valoare medie de cca. 26,4%.

Comparativ cu nivelurile înregistrate în anul 2022, evoluția randamentelor titlurilor de stat pe piața internă în anul 2023 prezintă o scadere în medie de cca 100 puncte de bază. Pe piața externă au fost lansate trei emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 8,8 miliarde echivalent EUR și au fost realizate opt plasamente private în valoare totală echivalent 0,88 miliarde EUR, cu scadențe pe o plajă largă de maturități cuprinse între 3-30 de ani corelate cu condițiile de piață. 

Pe termen mediu (2024 – 2027), datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE se va menține la un nivel ce nu va depăși 52,5% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 47,5% din PIB, se arată în legea bugetului.

Cum va fi finanțat deficitul și care este strategia datoriei publice, proiectul de lege arată că pachetul de sprijin financiar de la UE va juca un rol important, că se va urmări dezvoltarea internă a pieței titlurilor de stat, că vor fi continuate emisiunile de titluri de stat pentru populație Tezaur și Fidelis. Chiar dacă se urmărește finanțarea datoriei publice preponderent în moneda națională, nu sunt excluse nici ieșirile pe piețele externe prin lansarea de obligațiuni în euro și dolari și lansarea primei obligațiuni de tip Samurai pe piața japoneză.

Pe termen mediu, pachetul financiar de sprijin al UE, de care beneficiază și România, joacă un rol important atât în realizarea corecției bugetare, cât și în implementarea unor programe și investiții esențiale, care să sprijine reziliența.

Utilizarea componentei de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență are un impact pozitiv în reducerea costurilor de finanțare la nivel suveran, ținând cont de costurile foarte avantajoase aferente împrumutului (respectiv în termenii financiari la care CE se împrumută în numele UE de pe piețele financiare, la care se adaugă costurile suportate de CE pentru obținerea și gestionarea finanțării respective), ceea ce se va reflecta în reducerea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice și implicit asupra deficitului bugetar în anii următori utilizării tragerilor din acest împrumut. Împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, BERD, BEI, BIRD vor juca un rol important.

De asemenea, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea politicii de menținere a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare.