Pentru tratamente în străinătate, românii s-au îndreptat în special către ţări precum Franţa, Italia, Austria, Germania şi Spania. Între ţările mai puţin preferate de români pentru a-şi îngriji sănătatea au fost Liechtenstein şi Estonia. Unii asiguraţii români s-au tratat şi în Cipru, Malta, Islanda şi ţările scandinave.
În baza Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), asiguraţii pot beneficia de îngrijiri medicale de urgenţă pe durata şederii temporare în alte ţări membre UE, dar şi în Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Ministerul Sănătăţii din Austria anunţa, într-un raport, că celelalte ţări europene acumulaseră o datorie de 226 de milioane de euro la casele de sănătate austrice. Ţările cu cele mai mari datorii erau Germania, cu 118 milioane de euro, România cu 12 milioane de euro, Italia cu 11,8 milioane de euro, Olanda cu 9,7 milioane de euro, şi Marea Britanie cu 7,2 milioane de euro, potrivit raportului citat de publicaţia Salzburger.
Totodată, parlamentarul austriac Rupert Doppler arăta că nici Austria nu şi-a achitat datoriile pentru serviciile de sănătate de care cetăţenii săi au beneficiat în alte state. „Totuşi, dacă citim ultima pagina a raportului de 122 de pagini, sesizăm că nici Austria nu se grăbeşte să îşi achite datoriile. Acestea sunt cifrate la 190 de milioane de euro, dintre care 144 de milioane de euro doar faţă de Germania”, a declarat Doppler pentru publicaţia citată.
Potrivit CNAS, pentru creanţele introduse începând cu 1 mai 2010, data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, termenul scadent este de 18 luni de la data introducerii creanţei şi respectiv de 36 de luni de la data introducerii creanţei, dacă respectiva creanţă este contestată.