Oltchim Râmnicu Vâlcea, societate de stat aflată în insolvenţă, are datorii totale de 3,45 miliarde de lei(800 de milioane de euro), din care garantate sunt 900 de milioane de lei, bugetare 1,28 miliarde de lei şi chirografare 1,25 miliarde de lei, potrivit tabelului creanţelor publicat săptămâna trecută de administratorii judiciari Oltchim, Rominsolv şi BDO Restructuring, în Buletinul Insolvenţei.
Creditorii chirografari, cel mai probabil, nu vor mai recupera nimic din ce li se cuvine, potrivit procedurilor de insolvenţă. Statul beneficiază şi el de prioritate la recuperarea creanţelor, ca şi foştii sau actualii salariaţi.
Dintre creditorii cu creanţe garantate, cei mai mari sunt băncile, cu BCR pe primul loc cu 230 de milioane de lei, un sfert din totalul creanţelor garantate, şi cu Banca Transilvania pe locul doi, cu 160 de milioane de lei, 18% din totalul creanţelor garantate. Între alţi creditori din această categorie se numără Electrica, cu 227 de milioane de lei, Petrom, cu 55 de milioane de lei sau Societatea Naţională a Sării Salrom, cu 17 milioane de lei.
Datoriile salariale ale Oltchim se ridică la 9 milioane de lei.
Compania vâlceană datorează statului 1,2 miliarde de lei, din care 50% sunt la AAAS şi 6%(60 de milioane de lei) la Mediu.
Creditorii chirografari sunt în număr de 268, firme şi persoane fizice, pentru care este aproape o misiune mposibilă să-şi recupereze creanţe de 1,26 miliarde de lei.
Vezi în ataşament lista compeltă a datoriilor
Oltchim este în insolvenţă de doi ani. Statul ar fi dorit să privatizeze Oltchim, însă niciun investitor nu a depus vreo ofertă pentru preluarea fabricii. Declaraţii de intenţie ale unor firme chineze, turceşti sau româneşti au fost, ca şi mai multe termene până la care s-a aşteptat o ofertă fermă, ultimul fiind în 12 decembrie, dar nimic nu s-a concretizat.
În acest moment, privatizarea Oltchim se consideră încheiată, fabrica nu va mai fi scoasă la vânzare pentru o perioadă de trei ani, cât durează implementarea planului de reorganizare. „Nu s-a prezent nimeni, nici chinezi, nici turci, nici români, nici SIF 3. S-au dovedit nişte investitori neserioşi. Noi elaborăm acum planul de reorganizare, care va fi votat de Comitetul Creditorilor în 10 martie 2015, în perioada de până atunci urmând să se înfiinţeze şi SPV-ul Oltchim”, spune Piperea.
Acest SPV reprezintă un Oltchim 2, care va reuni activele viabile ale fabricii, inclusiv petrochimia de la Arpechim. Datoriile negarantate vor rămâne pe vechiul Oltchim şi, cel mai probabil, recuperarea lor se va face doar într-o măsură foarte mică.
Până la data aprobării planului de reorganizare, activitatea Oltchim va continua în forma actuală, necesarul de cash al societăţii urmând să fie asigurat din credite-furnizor, precum şi din eliminarea unor costuri actuale cum ar fi plata energiei şi a aburului prin terţi. Conducerea societăţii urmăreşte să ajungă direct la producător pentru plata acestor utilităţi.
Disponibilizările, dacă vor mai exista, se vor face cu plata salarilor compensatorii conform contractului de muncă. De altfel, aceasta este una din marile probleme ale societăţii. „Am moştenit de la fosta conducere (Constantin Roibu, director timp de 20 de ani la Oltchim – n.r.) un contract defectuos de muncă, care prevede plăţi compensatorii uriaşe, între 15 şi 36 de salarii. Noi vom plăti toate aceste compensatorii, începând cu 2015, chiar dacă acest lucru înseamnă o povară de 8 milioane de euro, doar la anul”, arată administratorul judiciar.
Între timp, combinatul a intrat, din ultimul trimestru al anului trecut, pe profit operaţional, 336.000 de euro, în octombrie, şi 400.000 de euro, în noiembrie, şi a ajuns la un grad de încărcare de 27%.
„Personal, mă declar dezamăgit de neseriozitatea potenţialilor investitori, în special de cea a chinezilor Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, la a căror solicitare s-a decalat de două ori termenul limită de privatizare a Oltchim. Iniţial, aceştia s-au declarat interesaţi să cumpere Oltchim la pachet cu rafinăria rpechim, apoi, recent, ar mai fi dorit să cumpere doar o secţie din combinat. În aceste condiţii, nu ne mai interesează. De restul candidaţilor, nici nu mai vorbesc. Neseriozitate”, arată Piperea.
De combinatul vâlcean s-au declarat interesaţi consorţiul chinezesc Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, SIF Transilvania, grupul Chimcomplex al omului de afaceri Ştefan Vuza, precum şi o companie din Turcia al cărei numei nu a fost dezvăluit de Piperea.
Chinezii şi SIF Transilvania ar fi fost interesaţi doar de preluarea la pachet a Oltchim cu rafinăria Arpechim Piteşti, ce aparţine Petrom. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a purtat negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinăriei, care însă nu au ajuns la niciun rezultat. Petrom ar fi fost dispusă să cedeze rafinăria fără niciun ban, cu preluarea de către stat a obligaţiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. La rândul său, Ministerul Economiei ar fi vândut la pachet Oltchim cu Arpechim unui investitor potent financiar, capabil să investească sute de milioane de euro în aducerea la capacitate a celor două unităţi. Însă, în ciuda mesajelor încurajatoare venite din partea Guvernului şi a Petrom, transferul de proprietate nu s-a realizat.
Preţul ţintă pentru pachetul Oltchim-Arpechim era de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul selectat ar fi urmat să preia şi obligaţiile de mediu aferente Arpechim. În plus, ar mai fi trebuit să mai investească alte sute de milioane de euro în repornirea tuturor instalaţiilor din cele două unităţi.