Topul celor mai îndatorate mari oraşe din România

În urmă cu trei ani, trei municipii reşedinţă de judeţ din România erau pe punctul de a atinge pragul de îndatorare maxim, de 30% din încasările programate, de la care primarii nu mai pot accesa sau garanta împrumuturi. Era vorba despre Slobozia, Satu Mare şi Piatra Neamţ, care figurau pe 31 decembrie 2011 cu datorii de 27,5%;21,84% şi 24,06%. Pe 31 decembrie 2013 însă, două din aceste trei reşedinţe de judeţ aveau datorii uşor reduse faţă de situaţia din 2011. Dar majoritatea dintre celelate 39 de reşedinţe acumulaseră datorii mai mari decât în 2011.

Mai precis, din datele remise ECONOMICA.NET de către Ministerul Finanţelor Publice, doar 13 municipii reşedinţă de judeţ din 42 au reuşit în perioada analizată să îşi reducă datoriile. În restul, soldul datoriei publice locale a crescut, iar în cazul a două administraţii locale acestea sunt zero.

Vezi aici TABELUL COMPLET CU TOPUL MUNICIPIILOR REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ DUPĂ DATORII

Notă:                    
1) Soldul datoriei publice este la 31.12.2013 şi sunt date operative (trageri – rambursări) (mil.echiv.lei )    
                
2) în cazul municipiilor care au mai multe finanţări rambursabile în derulare, a fost menţionată anul ultimei scadenţe finale.   

Ce datorii au marile municipii

La 31 decembrie 2013, Capitala avea un sold al datoriei publice în valoare de 2.288 milioane de lei, faţă de 2.243 de milioane de euro în 2011 (plus 2% ), an în care gradul de îndatorare al Bucureştiului era de 9,99%. Administraţia publică a capitalei va trebui să returneze banii până în 2023, când este data ultimei scadenţe finale. 

Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare oraş din România după numărul de locuitori avea în ultima zi a anului trecut un sold al datoriei publice locală directă în valoare de 311,96 milioane de lei, cu 13,6% peste nivelul din 2011.  Anul ultimei scadenţe finale este 2041. Cu doi ani în urmă, capitala judeţului Cluj avea un sold al datoriei de 274,55 milioane de lei şi un grad de îndatorare de 18,45.

Citeşte şi Primarii care n-au voie să calce pragul băncii. Cele mai îndatorate oraşe din România

Timişoara este mai îndatorată cu aproximativ 38,57 milioane de lei faţă de 2011, astfel că administraţia publică a ajuns la un sold al datoriei publice în valoare de 235,06 milioane de lei (creştere de 19,6%). În 2011, Timişoara avea un grad de îndatorare de 16,63% din nivelul total al veniturilor pe care le poate obţine autoritatea locală.

Şi Iaşul a raportat în perioada analizată o escaladare a soldului datoriei publice locală directă, de la 303,08 milioane de lei la 408,95 de milioane de euro (creştere de 34,9%). În 2011, oraşul avea un grad de îndatorare de 22,07%.

Constanţa era unul dintre puţinele oraşe în care Administraţia publică locală nu s-a îndatorat. la 31 decembrie 2011 reşedinţa de judeţ figura cu zero lei la soldul datoriei publice. În ultima zi a lui 2013 avea însă un sold al datoriei de 14, 27 de milioane de lei, cu scadenţa în 2017.

În Craiova, soldul datoriei publice aproape că s-a dublat în 2013 faţă de 2011, atingând aproximativ 123,08 miliaone de lei. În 2011, când soldul datoriei publice era de 59,85 de milioane de lei, gradul de îndatorare era de 7,25%. 

Ce s-a întâmplat cu cele mai îndatorate oraşe

În ceea ce priveşte cele trei oraşe reşedinţă de judeţ cu grade de îndatorare apropiate de pragul maxim de 30%, Slobozia avea la 31 decembrie 2013 un sold al datoriei publice locale în valoare de 40,01 milioane de lei, faţă de 45,46 milioane de lei (scădere de 11,9%). Şi la Satu Mare soldul datoriei a scăzut de la 115,88 de milioane de lei la 110,82 de milioane de lei (cu 4,3%), în timp ce la Piatra Neamţ datoria s-a mişcorat cu 1,9% de la 234,85 de milioane de lei la 230,17 milioane de lei.

TOPUL datoriilor reşedinţelor de judeţ (milioane lei)

1.Bucureşti 2.288,13
2.Iaşi 408,95
3.Cluj-Napoca 311,96
4.Oradea 283,17
5.Ploieşti 273,77
6.Timişoara 235,06
7.Piatra Neamţ 230,17
8.Bacău 191,68
9.Sibiu 183,73
10.Braşov 145,84
11.Tîrgu Mureş 129,03
12.Slatina 128,65
13.Craiova 123,08
14.Satu Mare 110,82
15.Arad 93,29
16.Reşiţa 91,33
17.Botoşani 84,24
18.Alba Iulia 82,03
19.Drobeta Turnu Severin 76,58
20.Deva 73,68
21.Giurgiu 71,91
22.Suceava 66,51
23.Zalău 65,13
24.Baia Mare 57,35
25.Galaţi 52,33
26.Focşani 48,13
27.Râmnicu Vâlcea 45,92
28.Slobozia 40,01
29.Târgu Jiu 34,18
30.Alexandria 30,25
31.Bistriţa 28
32.Târgovişte 23,34
33.Sfântu Gheorghe 22,28
34.Buzău 17,41
35.Vaslui 16,08
36.Constanţa 14,27
37.Tulcea 12,42
38.Piteşti 6,61
39.Călăraşi 4,26
40.Brăila 0
41.Miercurea Ciuc 0

Menţiuni

„Menţionăm faptul că datele deţinute de MFP referitoare la gradul de îndatorare a unităţilor administrativ-teritoriale sunt cele de la momentul solicitării avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale (CAÎL) pentru contractarea sau garantarea de finanţări rambursabile, având în vedere faptul că documentaţia, pe care o unitate administrativ-teritorială o depune în vederea obţinerii avizului CAÎL, cuprinde şi situaţia privind determinarea gradului de îndatorare a bugetului local al respectivei unităţi administrativ-teritoriale, întocmită de aceasta în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data întocmirii documentaţiei. De aceea, aceste date nu reprezintă gradul de îndatorare al respectivelor unităţi administrativ-teritoriale, la 31 decembrie 2013, dacă luăm în considerare atât evoluţia veniturilor proprii şi a serviciului anual al datoriei publice locale, cât şi modul de calcul al gradului de îndatorare în funcţie de destinaţia finanţării rambursabile pentru a cărei contractare sau garantare s-a solicitat autorizarea”, a răspuns MFP la cererea ECONOMICA.NET.

Datele cu privire la soldul datoriei publice a oraşelor reşedinţă de judeţ furnizate de MFP sunt cele raportate Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de către autorităţile administraţiei publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe contractate direct de respectivele municipii. Conform legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru realitatea, corectitudinea şi exactitatea datelor privind datoria publică locală, care stau la baza înregistrărilor făcute de MFP, revine furnizorilor de informaţii. Precizăm că situaţia sus-menţionată cuprinde şi anul ultimei scadenţe finale pentru fiecare municipiu în parte.