“Să vedeți cate miliarde vin din zona de regenerabile, pe care România va trebui să le platească, și care se se vor decide în acest an și anul viitor, cumva pe aceeași speță ca în cazul Roșia Montană – statul nu a făcut bine ce a făcut. Poate nota de plata va fi și mai mare decât în acel caz care este, poate, de mai mare notorietate”, a spus Moise.
Pe rolul ICSID-centrul de soluționare a disputelor relative la investiții de pe lângă banca Mondială, acolo unde se judecă și cazul Roșia Montană, sunt mai multe procese intentate de-a lugul anilor, prin care investitorii au dat în judecată România în diverse spețe, dar care vizează în generaș același lucru – schimbarea regulilor și a legislației, fie că a fost vorba despre amputarea vechii scheme de sprijin, fie că este vorba despre suprataxe.
Potrivit datelor de pe site-ul ICSID România a fost dată în judecată în patru procese, dar numărul de iubvestitori care s-au socotit nedreptățiți este mult mai mare. Spre exemplu, într-un caz inițiat în 2020 reclamanți sunt 44 de nume persoane fizice și firme, respectiv 28 investitori și 16 firme, cu investiții în parcuri fotovoltaice din 7 țări.
Moise a dat exemplul recentelor acțiuni ale ANAF, prin care s-au stabilit pentru operatorii din regenerabil obligații fiscale suplimentare, cu aplicare retroactivă în viziunea investitorilor, lucru care a condus la un nou val de procese.
“A fost o lege intrată în vigoare în 16 decembrie. Ulterior vine ANAF în control și judecă aplicabilitatea legii aprobată în 16 decembrie dar începând cu 1 septembrie. Nu trebuie să fi studiat nimic ca să înțelegi că o lege nu se poate aplica retroactiv”, a spus Moise, care a redat, plastic, și o discuție cu un angajat al Fiscului după ce acesta a stabilit obligațiile de plată suplimentare: “Trateaz-o și tu ca un împrumut pe care îl dai statului la o dobândă bună, și îi vei recupera în procces peste cinci ani”.
Istoria se repetă?
“Ar fi trebuit să învățăm ceva din primul val al regenerabilelor ca să putem să aplicăm acum, în al doilea val. Acum 10-11 ani aveam în dezvoltare 20.000 MW, cu avize sau contracte de racordare emise. În realitate s-au construit în jur de 5.000 MW, au fost probleme și disfuncționalități la racordare. Acum avem 40.000 MW în diverse stadii, iar toate necesită super-întăriri de rețea – este un aviz emis pentru un mic parc de 3-5 MW unde ar trebui să se întărească jumătate din rețeaua din Transilvania, toate liniile de 110 kW”, a spus Moise.