‘Europa în care eu cred trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a ţine cont de temerile ţărilor, indiferent că sunt ţări mari sau mici’, a subliniat Cameron în faţa presei după întrevederea cu Rasmussen.
Acesta din urmă a apreciat că propunerile înaintate de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru a determina Marea Britanie să rămână în UE sunt în spiritul soluţiilor găsite în anul 1993, atunci când Danemarca a fost scutită de la aplicarea deciziilor europene privind adoptarea monedei euro şi a celor legate de domeniul justiţie şi afaceri interne.
Şeful executivului britanic a condiţionat susţinerea unui vot favorabil rămânerii în UE la referendumul pe această temă, pe care l-ar putea convoca chiar în luna iunie, de acceptarea de către partenerii europeni a unor reforme menite să consolideze suveranitatea statelor blocului comunitar, în detrimentul actualei politici federaliste de adâncire a integrării europene.
Cele mai delicate dintre aceste cereri privesc suprimarea ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranţii nou-veniţi din alte state ale UE, repatrierea unor atribuţii decizionale dinspre Comisia Europeană către statele membre şi renunţarea la principiul adoptării monedei euro de către toate statele blocului comunitar.
În urma ultimelor negocieri cu Cameron, Tusk a venit marţi cu mai multe propuneri conţinute într-un preacord ce va trebui aprobat la Consiliul European din 18 şi 19 februarie. Astfel, se acceptă posibilitatea ca un stat membru al UE să poată suspenda acordarea ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranţii comunitari nou-veniţi, dar numai în cazul unui aflux migrator masiv şi cu acceptul Comisiei Europene şi al Consiliului European.
Compromisul propus mai prevede, printre altele, crearea unui aşa-numit mecanism al ‘cartonaşului roşu’, prin care parlamentele naţionale să poată bloca o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene, dacă cel puţin 55% din parlamentele naţionale votează de asemenea împotriva ei, precum şi acordarea dreptului statelor ce nu folosesc moneda comună să exprime opinii cu privire la deciziile zonei euro, dar fără să le poată bloca.
‘Acest pachet de măsuri, (…) dacă vom reuşi să-l convenim în detaliu, iar acolo unde este posibil să-l îmbunătăţim, va fi bun pentru Marea Britanie, dar şi pentru celelalte state europene’, a insistat Cameron la conferinţa de presă comună cu omologul său danez.
‘Adoptarea propunerilor va crea o Europă mai bună’, a apreciat la rândul său Rasmussen, el subliniind faptul că aceste propuneri conţin şi ‘elemente foarte utile cu privirea la definirea principiilor de bază ale sistemului de securitate socială’.
Cameron poate conta astfel pe sprijinul Danemarcei la Consiliul European de pe 18 şi 19 februarie. Însă, potrivit AFP, care citează surse europene implicate în negocierile pentru evitarea Brexitului (ieşirea Marii Britanii din UE), majoritatea liderilor europeni privesc cu scepticism compromisul propus de Tusk.
Statele Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), de unde provin numeroşi imigranţi aflaţi în prezent în Marea Britanie, au anunţat că vor exprima o poziţie comună cu privire la acest plan în urma reuniunii lor de pe 15 februarie. Totuşi, în cursul unei alte vizite fulger, desfăşurate la Varşovia, tot vineri, liderul partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a declarat că a primit din partea lui Cameron garanţia că drepturile la asistenţă socială pentru cei peste un milion de polonezi aflaţi în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectate.
Pe de altă parte, Cameron trebuie să convingă şi în ţara sa asupra avantajelor compromisului propus, mai ales că ultimul sondaj relevă un avans al taberei eurosceptice, 45% dintre britanicii chestionaţi afirmând că ar vota în favoarea ieşirii regatului din UE, în timp ce 36% doresc menţinerea ţării în blocul comunitar.
Deşi Cameron s-a declarat mulţumit de iniţiativa lui Tusk, politicienii britanici eurosceptici, inclusiv cei din tabăra sa conservatoare, precum şi presa britanică l-au criticat sever, acuzându-l că a cedat ori că a obţinut din partea Uniunii Europene doar ‘promisiuni deşarte’, mai ales în privinţa a două dintre cele mai importante chestiuni care interesează electoratul britanic, respectiv imigraţia şi repatrierea unor atribuţii de la Bruxelles către Londra.