Pe 12 martie va intra în vigoare Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (Legea 17/2014), mult disputatul act normativ apărut din necesitatea de a umple un vid legislativ creat de la 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea pieţei funciare din România. Practic, în cele patru luni care s-au scurs de la începutul acestui an, orice cetăţean UE persoană fizică a putut cumpăra teren agricol în România, fără nicio oprelişte.
Ce urmează
Potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial pe 12 martie, în 7 zile de la intrarea în vigoare trebuie să apară şi normele metodologice, iar în cadrul Ministerului Agriculturii trebuie să se ia diverse măsuri, printre care constituirea unei structuri care să se ocupe de gestionarea anunţurilor de vânzare-cumpărare terenuri agricole. „Noi suntem gata cu normele metodologice, astfel încât, după data de 12, să le avem. Le-am trimis la mai multe ministere, printre care Ministerul Culturii şi MApN şi aşteptăm puntele lor de vedere”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul MInisterului Agriculturii.
MADR are nevoie de oameni
Potrivit oficialului ministerului Agriculturii, miercurea viitoare va intra în Guvern spre aprobare şi un proiect de ordonanţă de urgenţă ce va permite Ministerului Agriculturii să mai creeze 16 posturi necesare creării unui departament lărgit care să se ocupe în mod special de tranzacţiile cu teren agricol. Aceasta în condiţiile în care, potrivit Legii, „primăria are obligaţia de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumită în continuare structura centrală, respectiv structurilor teritoriale ale acestuia, denumite în continuare structuri teritoriale, după caz, un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, respectiv copiile cererii de afişare, ale ofertei de vânzare şi ale documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1), în termen de
3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii”. „Trebuie să mai aduc din teritoriu 16 oameni pentru a avea o direcţie mai mare. Ne mai trebuie jurişti. Financiar, acest lucru nu va presupune nicio modificare a cheltuielilor bugetare, dar este nevoie de HG pentru a putea modifica numărul de angajaţi”, ne-a mai declarat Botănoiu.
Ce spune noua Lege
Noua lege ce reglementează tranzacţiile cu teren din extravilanul localităţilor impune anumite limite cumpărătorilor şi stabileşte o serie de paşi ce trebuie urmaţi pentrua finalizarea procesului. Principala îngrădire impusă de lege constră în dreptul de preempţiune pe care îl au anumite categorii de persoane: coproprietarii terenurilor scoase la vânzare, arendaşi, proprietari vecini, statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine.
Totodată, pentru a putea vinde un nteren agricol, proprietarii trebuie să depună la primării o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Ulterior, „sarcina” găsirii cumpărătorului care să respecte toate condiţiile legale va fi a structurilor locale şi centrale create în acest sens. Detalii despre Legea 17 aici:
Cine a cumpărat teren în România
Botănoiu spune că nu cunoaşte ca în cele patru luni de la liberalizarea pieţei funciare din România să fi existat vreun cetăţean UE care să fi cumpărat teren agricol în România pe persoană fizică. ” Străinii nu sunt încurajaţi să cumpere, pentru că avem încă probleme cu inrabularea, cadastrul. Totul durează destul de mult”, ne-a explicat acesta. Însă investitorii străini sunt tot mai activi pe această piaţă. Recent , un fond de investiţii din SUA îşi extinde operaţiunile pe segmentul agricol şi în România şi ţinteşte o creştere a activelor pe piaţa locală. Este vorba despre Anholt Service, care a anunţat că subsidiara sa Southern Harvest a cumpărat 6.000 de hectare de teren agricol în România, în două tranzacţii separate. Terenul este utilizat în principal pentru culturi de grâu, porumb, seminţe de muştar şi floarea-soarelui. Ca parte a tranzacţiei, Southern Harvest a achiziţionat şi capacităţile de depozitare aferente terenului, se arată într-un anunţ al Anholt Services. Detalii aici
De asemenea, fondul de investiţii britanic Spearhead International a preluat controlul asupra 1.680 de hectare de teren arabil în judeţul Teleorman, prin preluarea acţiunilor firmelor Agronica, Agritac şi a activelor de la Moara Voievoda.