Lichiditatea din piaţa interbancară a susţinut un nivel al ROBOR-ului la minime istorice în ultimele luni. În nici o săptămână, nivelul ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut de la 1,61% la 1,74%, pe 29 septembrie 2021.
Câteva sunt motivele pentru care lei care au “băltit” toată vara în piaţa interbancară au început să dispară. Unul dintre ele este dat de faptul că este perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii de către băncile comerciale (o motivaţie sezonieră – băncile constituie lunar aceste rezerve).
Cea de-a doua însă, nu se leagă de aşteptările privind majorarea ratei dobâzii de politică monetară în şedinţa de săptămâna viitoare a BNR sau în cea din luna noiembrie (părerile sunt împărţite aici). Pur şi simplu, dealerii bănuiesc intervenţii mascate ale BNR pe cursul de schimb. Banca Centrală sterilizează lei pentru a apăra, cel puţin momentan nivelul de curs de 4,95 lei pentru un euro, noul prag psihologic din luna septembrie.
În acest context, dealerii se aşteaptă ca BNR să sacrifice nivelul dobânzilor (în sensul scumpirii banilor) pentru a apăra moneda naţională. Totodată, majorarea dobânzii cheie pare o certitudine cu atât mai mult cu cât acum se adaugă şi riscul politic (o nouă moţiune de cenzură care îşi doreşte forţarea alegerilor anticipate seva discuta săptămâna viitoare), nu doar cel generat data anuală a inflaţiei în accelerare.
Analiştii economici se aşteaptă ca nivelul ROBOR la 3 luni să se situeze în jurul nivelului de 2% la finalul anului. Analiştii financiari membri CFA estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, cursul urmând să depăşească ragului de 5 lei/euro, majorarea Robor la 3 luni, dar şi a dobânzii de politică monetară de către BNR, de cel puţin două ori.
Potrivit sondajului realizat recent, majoritatea analiştilor prevăd majorarea ratelor de dobânda de piaţă monetară (ROBOR 3M) la 2,27% până la finele anului.