De ce cursul valutar a fost şi rămâne una dintre pârghiile importante ale politicii monetare dusă de BNR în ultimii 22 de ani – Isărescu

Chiar dacă arieratele din istoria financiară a României ar putea fi considerate la un moment dat cryptomonedele noastre, cartea guvernatorului arată că obiectivul BNR de ţintire a inflaţiei a fost o întreagă alchimie şi că, în general succesul băncilor centrale în procesul de ţintire/stăpânire a inflaţiei stă „într-o mare echilibrare a măsurilor luate de statul respectiv”. De aceea, guvernatorul încearcă să explice că metodele prin care o bancă centrală îşi poate aplica deciziile sunt mult mai multe decât încearcă să ne înveţe teoria economică.

Inflaţia nu poate să fie decisă doar din jocurile de dobândă ale unei bănci centrale, lasă să se înţeleagă guvernatorul BNR. El explică de ce, de multe ori, pârghia cursului de schimb şi anumite restricţii aplicate băncilor comerciale au servit interesul inflaţiei mai bine decât alte instrumente de politică monetară. Sau contrariul: de ce absenţa acţionării unor pârghii, de genul creşterii sau scăderii rezervelor minime obligatorii, au servit mai bine intereselor politicii monetare ale unor state.

Dobânda de politică monetară este un instrument foarte puternic în lupta unei bănci centrale cu inflaţia. Dar nu este totdeauna suficient. De multe ori în istoria financiară a României şi implicit a BNR, cursul de schimb s-a dovedit un instrument foarte puternic. Personalizat pe cazul României poate că a fost unul dintre cele mai bune şi mai importante mijloace de aplicare a unei politici monetare.

„Dacă alte ţări au cunoscut două tipuri de curs de schimb valutar în acelaşi timp şi dobânzi plafonate din ordinul băncii centrale, noi am avut şansa să nimerim în plin proces de liberalizare a serviciilor financiare”, spune Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR arată că a trebuit să înveţe Consiliul de Administraţie al BNR că „inundaţiile pot fi mai periculoase decât seceta”, referindu-se strict la liberalizarea contului de capital din România în 2006. Atunci cursul de schimb părea să fie o armă în mâna României. Şi totuşi BNR a spus NU! Euro nu poate coborî sub 3 lei.

Isărescu arată şi faptul că, în continuare, încrederea în România este strict legată de cursul valutar. Influenţe există şi din partea masei monetare, dar viteza de circulaţie a banilor contează mult mai mult pentru că, odată cu creşterea încrederii, bazată în mare parte pe cursul de schimb, scade viteza de circulaţie a banilor şi, implicit inflaţia. Isărescu a spus că acum, când 60-80% din inflaţie vine direct şi indirect din preţurile la energie, nu a avut altă soluţie decât stabilitatea cursului, chiar cu riscul deteriorării balanţei de plăţi.

„Nu poţi să te joci cu cursul de schimb, şi vă spun şi dumneavoastră şi am spus-o şi la începutul iernii, nici cu preţul la energie. Se duce în prea multe preţuri. Noi nu am avut altă soluţie acum de a tempera ce se întâmplă cu preţul la energie, 60-80% din inflaţia din România este din preţul la energie, direct sau indirect, decât să îi punem un tampon pe un factor care aceeaşi putere de impact: cursul de schimb. Şi ne-am asumat un risc. Nu avem balanţă de plăţi excendentară”, a afirmat Isărescu.

El a menţionat că volumele lansate fac parte dintr-un proiect dedicat aniversării a 140 de ani la la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.

„După câte ştiţi, acum doi ani am sărbătorit 140 de ani de existenţă, noi Banca Naţională. Pentru a marca acest moment Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a aprobat publicarea în cadrul colecţiei Biblioteca Băncii Naţionale, seria nouă a colecţiei, a unui număr de 10 volume conţinând o selecţie de lucrări şi studii elaborate de specialiştii băncii pe parcursul ultimelor decenii. Această serie reunită sub titlul aniversar 140 de ani este concepută a avea următoarea structură: două volume, unul în limba română şi unul în limba engleză reunind lucrări ale guvernatorului Băncii Naţionale, alte două volume dedicate studiilor de politică monetară, apoi ale două volume conţinând studii de stabilitate financiară, încă două studii dedicate problemelor de economie generală, câte unul în limba română şi în limba engleză. Aş sublinia, când vor apărea că volumele în limba engleză, că nu sunt identice cu cele în limba română”, a spus Mugur Isărescu.

Volumele care încheie seria vor fi dedicate stocului de aur al Băncii Naţionale din 1880 până în 2019. Apoi ultima lucrare este una de selecţie din diverse prezentări ale guvernatorului BNR.

Potrivit şefului băncii centrale, a existat o întârziere cauzată de pandemie, intenţia fiind ca seria să fie lansată în 2020. Miercuri au fost prezentate primele două volume.