De ce este foarte complicată reglementarea prețurilor la energie, acum. Ce va face Guvernul

România a avut prețuri reglementate la energie electrică și gaze naturale pentru populație până în 2020. Prețurile reglementate de stat, prin ANRE, au fost reintroduse prin celebra OUG 114/2018 și, la energia electrică, au fost menținute până la 31 decembrie 2020.

Ce s-a întâmplat atunci: după apariția OUG 114, ANRE a stabilit că marii producători de energie electrică, în special Hidroelectrica și Nuclearelectrica, sunt obligate să vândă furnizorilor de energie electrică ai populației, Enel, Electrica, CEZ și E.On, o anumită cantitate de energie electrică, proporțional cu numărul de clienți casnici ai fiecăruia. Producătorilor li s-a fixat un preț de vânzare plafonat – cost de producție plus profit de 5%, spre exemplu pentru Hidroelectrica acest preț a fost de 112 lei/MWh (0,112 lei/kWh). La fel, furnizorilor li s-a impus un preț de vânzare către populație, care să conțină marja lor și o componentă de recuperare a costurilor nerecunoscute din trecut. Pentru București, de exemplu, prețul final era de circa 0,40 lei/kWh.

Reglementarea a funcționat până la 1 ianuarie 2021.

Ce se întâmplă acum

Se vorbește despre re-reglementarea prețurilor (nu știm dacă doar pentru populație sau și pentru unii consumatori non-casnici). În teorie, ar trebui să se întâmple același lucru: producătorii să fie obligați să vândă o cantitate de energie electrică la preț impus de stat, cu un profit minim și reglementat, furnizorilor care să vândă și ei, la rândul lor, clienților proprii, la preț reglementat.

Numai că apare o problemă: nu mai este atâta energie disponibilă pentru a fi vândută la prețuri reglementate, comparativ cu consumul.

Potrivit datelor OPCOM, la ora redactării acestui text, erau contractați deja pentru livrare în acest an 39,27 TWh de energie electrică. Această energie a fost vândută deja de producători, prin contracte pe piețele la termen (deci fără piețele spot sau intraday). Potrivit prognozei Transelectrica, în acest an se vor fi consumat în total 59 TWh, cu tot cu consumul propriu al rețelelor. Așadar, deja, la acest moment, două treimi din consumul acestui an a fost deja contractat, la prețurile din contract, de piață.

Așadar, mai rămâne puțină producție de energie care să fie produsă și vândută la preț impus de stat, evident mai mic decât prețul de acum din piețe, că acesta este motivul reintroducerii pieței reglementate. Voci din sector spun că Hidroelectrica, cel mai mare și ieftin producător de energie este deja contractat în acest an în procent de 80%.

În plus, mai apare o problemă, la furnizor. Furnizorii și-au cumpărat și ei mare parte din consumul necesar clienților casnici în acest an, la prețurile din piață. În varianta în care se va găsi totuși energie la preț plafonat pentru ei, ce se va întâmpla cu energia cumpărată la prețul mare, în condițiile în care ei vor fi obligați să vândă la preț mai mic, impuse de ANRE?

Totuși, cum s-ar putea face

Există o soluție, la limită, însă asta înseamnă ca Guvernul să intre puternic peste sutele sau miile de contracte încheiate deja la prețul pieței. Cu riscul de a avea zeci de procese, poate, în teorie, fie să impună anularea acestor contracte, urmând ca energia rămasă disponibilă să fie vândută la prețuri reglementate, mai mici, fie să impună ajustarea prețurilor din contracte – ce s-a vândut, să spunem la 800 de lei MWh pe piață, să se livreze la, să spunem, 250 de lei/MWh. Actorii din piață cu care am vorbit spun că ar fi puțin probabil ca Guvenul să meargă până aici.

În fața creșterilor masive de preț, Guvernul francez a făcut însă ceva similar. În ianuarie, a ordonat companiei de utilităţi Electricite de France, la care statul este acţionar majoritar, să vândă rivalilor o cantitate mai mare de electricitate la un preţ fix, sub piață, în ideea de a micşora facturile pentru consumatorii finali. EDF, cel mai mare producător european de energie nucleară, a avertizat că această mişcare va costa compania până la 8,4 miliarde de euro şi în consecinţă a abandonat estimările de profit pentru 2022. EdF  vinde în avans cea mai mare parte a energiei electrice produse, la fel ca și la noi, iar în lunile următoarea va trebui să cumpere electricitate de pe piaţă, la preţuri mai mari, pentru a respecta oridinul Guvernului. Iar pierderile sale vor fi agravate  și de faptul că mai multe din reactoarele operate de companie vor fi închise pentru o perioadă mai mare de timp decât de obicei, pentru reparaţii.

Și totuși, pentru cine s-ar face reglementarea?

Nu știm. Unii vorbesc despre impunerea de prețuri fixe pentru populație doar, alții și pentru o parte a consumatorilor non-casnici, nu știm câți. La nivel teoretic, populația consumă undeva la 15 TWh pe an (13,62 în anul pandemic 2020) deci am putea presupune că, dacă se va decide o reglementare doar pentru acest segment, în ciuda tuturor dificultăților, s-ar găsi energia disponibilă. Asta deși prețurile, chiar reglementate, este puțin probabil să coboare la nivelul lui 2020, așa cum și-ar dori lumea, pentru că va fi un aport mic al energiei hidro, ieftine, și unul mai mare al energiei din fosil, unde doar emisiile de carbon înseamnă un cost direct de peste 40 de euro (200 de lei) pe MWh.

Pe de altă parte, o scădere forțată a prețurilor pentru populație, ar putea conduce, la fel ca în 2019, la o creștere a prețurilor pentru segmentul rămas liber din piață, adică cel al consumatorilor industriali.

Așadar, foarte franc spus: chiar dacă omul va plăti, acasă, 65 de bani/kWh, cu toate taxele incluse, este posibil să nu aibă cu ce, pentru că firma la care lucra s-a închis pentru că nu și-a mai putut permite să plătească 1,5 sau 2 lei/kWh.

Oficialii ANRE nu susțin reglementarea

Ultimul care s-a pronunțat a fost Claudiu Dumbrăveanu, director general al Direcţiei Piaţă Energie din ANRE.

Întrebat ce ar trebui să facă statul după 31 martie, el a spus: „Am câteva idei despre ce nu ar trebui făcut. Este o părere personală şi am argumente. În opinia mea, nu trebuie trecut la preţuri reglementate în niciun caz. Preţurile reglementate reprezintă un model de piaţă socialist, care a funcţionat foarte bine când toate pieţele erau reglementate. În condiţiile în care restul pieţelor sunt libere, să ai o piaţă de energie reglementată este anacronic. Este profund ilegal şi încalcă legislaţia europeană profund şi tratatul de liberă circulaţie a mărfurilor, pentru că se creează bariere”.

Dumbrăveanu a amintit că România a fost deja condamnată printr-o decizia a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru impunerea de bariere de tranzacţionare unui producător.