De ce întârzie rambursările CE către România. Ce spune Leonard Orban
El a precizat că România riscă să aibă dificultăţi în special la Programul Operaţional Sectorial (POS) Dezvoltarea Resurselor Umane, din cauza lipsei de bani la Fondul social european, însă pe POS Mediu şi pe Programul Operaţional Regional sunt oricum posibile anumite rambursări anul acesta către România, în condiţiile în care au mai rămas „ceva bani” în Fondul european de dezvoltare regională.
„Pe de-o parte, prin faptul că nu s-au aprobat rectificările pentru bugetul 2012, în momentul de faţă chiar dacă se vor relua plăţile pentru anumite programe operaţionale, în special pentru POSDRU, nu vor fi bani să intre la bugetul României de la bugetul UE, pentru că în momentul de faţă nu prea mai sunt bani la bugetul Uniunii pe Fondul social european. Situaţia este aproape similară şi pe Fondul de coeziune, mai sunt ceva bani pe Fondul european de dezvoltare regională şi sperăm ca totuşi să intre ceva bani în momentul în care se vor relua plăţile pe programul de mediu şi pentru partea din POR care nu este în fază de presuspendare”, a afirmat Orban.
De asemenea, el a arătat că din cauza unui eşec la nivel european în privinţa negocierilor pentru bugetul UE pe anul 2013, statelor membre, inclusiv României, le vor fi amânate în februarie-martie 2013 rambursările pe cererile transmise pentru anul 2012.
„Eşecul concilierii pe bugetul 2013 conduce la situaţia că cel puţin în luna ianuarie 2013 se va merge pe bugetul anterior, deci nu va exista un buget pentru 2013, ci pur şi simplu se va translata regula douăsprezecimii. Bugetul pe anul 2012 se împarte la 12 şi suma respectivă revine pentru bugetul UE. Chiar dacă în decembrie se va ajunge la un acord pe bugetul pe 2013, totuşi cel puţin în ianuarie se va aplica această regulă a douăsprezecimii, ceea ce iarăşi va crea dificultăţi suplimentare, nu numai României, ci tuturor statelor membre”, a explicat ministrul.
El a arătat, însă, că eventuala amânare nu va afecta banii pentru dezvoltare regională.
Potrivit lui Orban, acest context european riscă să creeze „mari dificultăţi” României în privinţa respectării plafonului de deficit bugetar pe anul 2012 de 3% din PIB, asumat în faţa FMI.
„Asta înseamnă că noi, chiar dacă vom transmite cereri de rambursare către bugetul UE, anul ăsta banii nu vor mai intra în ţară, la bugetul naţional şi asta deja se adaugă dificultăţilor majore pe care le avem în efectuarea de plăţi către beneficiarii interni, în condiţiile în care noi avem clar nişte obiective legate de încadrarea în deficitul bugetar de 3% în acordul cu FMI”, a arătat Leonard Orban.
Referitor la propunerea avansată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, de scădere a fondurilor din Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune ale UE în exerciţiul financiar 2014-2020, Orban a a spus că România „poate să meargă” până la a recurge la dreptul său de veto în forul suprem al Uniunii.
„Ultima propunere făcută de preşedintele Van Rompuy a adus modificări importante faţă de ce a propus Comisia Europeană, modificări care, în opinia României, sunt inacceptabile. (…) Ultima propunere pentru partea română este inacceptabilă şi, dacă nu va exista o modificare a ei, partea română poate să meargă până la a se opune acestei propuneri – este un context extrem de complicat”, a subliniat ministrul Afacerilor Europene.
Joi, premierul Victor Ponta a prezentat preşedintelui României, Traian Băsescu, poziţia Guvernului privind negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2014-2020, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto împotriva propunerii lui Van Rompuy de diminuare a fondurilor pe cele două politici comune europene.
„Este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia Guvernului de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor”, a precizat Victor Ponta.
La Consiliul European, însă, preşedintele Băsescu va putea să ţină sau nu cont de poziţia Guvernului Ponta, au precizat surse oficiale.