De ce lipsa de medicamente în Europa ar putea să se agraveze – analiză
Chiar dacă ar fi dorit să majoreze semnificativ livrările, Ignasi Biosca-Reig a spus că nu poate justifica investiţiile de milioane de euro în noi linii de producţie, dacă nu este plătit mai mult pentru medicamentele pe care le produce şi a-şi putea acoperi costurile.
La fel ca şi alte state europene, Spania a stabilit un preţ pe care producătorii îl pot primi pentru Amoxicilină atunci când a fost lansată versiunea generică a acestui medicament în Spania, în urmă cu două decenii, şi între timp preţul nu a fost modificat.
„Este o non-afacere”, spune Ignasi Biosca-Reig, director general la producătorul spaniol de medicamente Reig Jofre. „Am dori să reacţionăm dar avem o problemă. Costurile au crescut dar preţul rămâne la fel”, a adăugat Ignasi Biosca-Reig.
Deşi multe ţări din lume au raportat o criză de antibiotice, pe fondul revenirii infecţiilor respiratorii, problema din Europa este una deosebit de gravă. În condiţiile în care preţurile la medicamentele generice sunt reglementate, mulţi producători europeni de medicamente spun că sunt reticenţi la extinderea capacităţilor într-un moment în care războiul din Ucraina a majorat costurile la orice, de la cartonul pentru ambalaje până la staniolul pentru capacele sticlelor de medicamente, ceea ce sugerează că ar putea apărea noi probleme în aprovizionare.
Potrivit reprezentanţilor a 13 asociaţii de producători europeni de medicamente şi a şase asociaţii de producători de medicamente generice consultate de Reuters, multe firme au probleme în a genera suficiente venituri pentru a justifica producţia de antibiotice, ca să nu mai vorbim de majorarea producţiei.
„Nu putem menţine preţurile reglementare atunci când toate costurile noastre legate de producţie, logistică şi respectarea reglementărilor cresc cu două cifre şi chiar mai mult”, spune Adrian van den Hoven, director la organismul de lobby Medicines for Europe, care îi reprezintă pe producătorii de medicamente generice din regiune.
Medicamentele generice reprezintă în prezent aproximativ 70% din totalul medicamentelor eliberate în Europa, însă doar 29% din banii cheltuiţi pe medicamente de către agenţiile naţionale de sănătate, susţine Medicines for Europe.
Atunci când lansează licitaţii pentru medicamente, guvernele europene compară preţul medicamentelor generice de pe alte pieţe din regiune, pentru a stabili un preţ de referinţă care serveşte ca indicator în negocierile cu furnizorii. În mod frecvent, guvernele acordă contracte producătorilor care oferă cel mai mic preţ, ceea ce creează noi presiuni în jos pentru preţurile stabilite la licitaţiile ulterioare, susţin producătorii de medicamente.
Producătorii europeni de medicamente generice susţin că sistemul de licitaţii şi preţurile reglementate au alimentat o cursă în jos iar firmele europene sunt surclasate de furnizorii din Asia. În ultimul deceniu, această situaţie a forţat unele companii europene fie să reducă producţia fie să mute producţia de medicamente generice şi ingrediente active necesare pentru a produce medicamente în India şi China, unde costurile sunt mult mai mici.
Directorii din industria farmaceutică susţin că revizuirea schemelor de stabilire a preţurilor este singura modalitate pentru a revigora producţia în Europa, atât pentru a evita crizele viitoare cât şi pentru a preveni situaţia în care continentul european va deveni mult prea dependent de Asia pentru medicamentele esenţiale.
„Există o conştientizare crescută că vom fi nevoiţi să plătim mai mult pentru a ne asigura livrările de astfel de medicamente şi să nu depindem de alte regiuni, pentru sănătatea şi securitatea noastră naţională”, spune Rena Conti, profesor la Universitatea Boston.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi Comisia Europeană recunosc că există o problemă. În ultimele luni, reprezentanţii EMA şi cei ai Executivului comunitar au avut mai multe întâlniri cu organizaţiile producătorilor de medicamente însă până acum nu a fost anunţată o decizie importantă.
Steffen Thirstrup, medic şef în cadrul EMA, declara luna trecută că este extrem de neobişnuit să vezi cum atât de multe ţări raportează probleme în aprovizionarea cu acelaşi medicament, însă a prognozat că cererea se va reduce pe măsură ce vremea se va încălzi. Între timp, acolo unde ar Amoxicilina nu este disponibilă, ar putea fi utilizate medicamentele alternative, a spus Thirstrup.
Comisia Europeană a programat o revizuire a legislaţiei comunitare în domeniul medicamentelor pentru luna martie. Executivul comunitar propune măsuri precum obligarea producătorilor să aibă rezerve mari şi să lanseze avertismente anticipate cu privire la probleme în aprovizionare, însă directorii companiilor farmaceutice vor ca Bruxelles-ul să ia în calcul şi apelurile lor către guverne vizând modificarea sistemelor de licitaţie şi stabilire a preţurilor.
„Probleme cheie pe termen lung nu sunt costurile de producţie, este cadrul general de pe piaţa europeană, care nu ne permite nouă producătorilor să ajustăm preţurile în mod flexibil ca reacţie la modificările costurilor cu imputurile, în special la medicamentele esenţiale”, spune Giovanni Barbella, director de aprovizionare la Sandoz, divizia de medicamente generice a grupului elveţian Novartis.
Elisabeth Stampa, membră în Consiliul de administraţie al producătorului spaniol de medicamente Medichem, a subliniat că în majoritatea ţărilor europene nu există un mecanism pentru a revizui preţurile, să le coreleze cu inflaţia sau să justifice o majorare pentru că există o problemă cu ingredientele active. „Este extrem de greu să menţii aceleaşi produse pe care le-ai lansat competitiv după 10 ani”, a spus Elisabeth Stampa.
Cinci companii – GSK (Marea Britanie), Sandoz (Elveţia), Viatris (SUA), Aurobindo (India) şi Servier (Franţa) – controlează aproape 60% din piaţa de Amoxicilină din Europa, potrivit firmei de cercetare IQVIA.
Atunci când a devenit evident că există o criză de aprovizionare, unele companii au majorat producţia dar nu suficient pentru a acoperi cererea imediată. „A avut loc o diminuare a capacităţilor europene şi acum suntem în situaţia în care nu există capacităţi disponibile pentru a răspunde cu adevărat la aceste lipsuri”, susţine Rex Clements, director la producătorul olandez de ingrediente active Centrient Pharmaceuticals.