De ce mai chinuie statul minerii din Valea Jiului, rămași și fără salarii ? Centralele pe huilă nu mai dau nici 1% din curentul țării

Minerii din minele de huilă din Valea Jiului s-au blocat în subteran ieri și azi, aceasta fiind o măsură extremă de protest pentru faptul că administrația Complexului Energetic Hunedoara (CEH), care administrează minele din Valea Jiului și termocentralele pe huilă, le întârzie din nou plata salariilor.

Întâi s-au blocat în subteran  120 de oameni la Livezeni, miercuri seara, iar apoi, joi dimineață, au făcut același lucru 120 de mineri de la Lupeni, dintre care, la ora redactării acestui text, 96 încă nu ieșiseră.

Salariile minerilor din Valea Jiului ar fi trebuit achitate în data de 15 a lunii, însă conducerea CEH a anunţat că acestea vor fi plătite până în data de 26 februarie.

“Oamenii cer drepturile salariale restante şi sunt îndreptăţiţi să facă această solicitare. E greu să trăieşti de la plată la avans. Oamenii îşi pun problema cum vor trăi până pe 26 februarie? Sunt oameni care nu au bani să vină la muncă sau pentru un supliment de hrană consistentă, cu care să vină la lucru. Unii chiar aici au ajuns, nu mai au bani” a spus liderul sindicatului “Muntele”, Alin Sîn.

O delegaţie formată din administratorul special al CEH, Cristian Roşu (compania este în insolvență), şi lideri sindicali ai minerilor de la exploatarea de cărbune Lupeni a plecat joi spre Bucureşti pentru a avea o discuţie la Ministerul Energiei pe tema întârzierii salariilor în cadrul societăţii.

Minerii muncesc aproape degeaba

Fără a desconsidera cumva munca grea a oamenilor din Valea Jiului sau protestul lor extrem, la care au ajuns din disperare și fără să aibă vreo vină, trebuie spus totuși că aportul muncii lor la funcționarea sistemului energetic național a ajuns neglijabil.

Angajatorul lor, CEH, administrează patru mine de huilă din Vale, Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, alături de termocentralele Paroşeni şi Mintia. În total, la CEH muncesc 4.000 de angajaţi, dintre care unii scot huila din subteran și alții “o ard” în cele două termocentrale pentru a produce energie electrică și, subsecvent, termică.

În data de 19 ianuarie 2021 România înregistra cel mai mare consum de energie electrică al acestei ierni. La ora 09.50 a fost atins un nivel al consumului instantaneu de electricitate de 9.700 MW. Cel mai mare nivel nu doar al acestei ierni, ci al ultimului an și foarte aproape de recordului ultimilor cinci ani – 9.930 MW în ianuarie 2017.

Datele Asociației Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) arată că, în 19 ianuarie 2021, în intervalul cu cel mai mare consum de electricitate al țării, termoentrala Minitia producea la o putere de 61 MW, iar cea de la Paroșeni zero. Deci, în total, cele două centrale ale Complexului Energetic Hunedoara alimentate cu huilă extrase din Valea Jiului au produs 61 MW, adică 0,6% din consumul național de energie electrică.

Comparația este relevantă pentru că centralele pe cărbune sunt, în teorie (și dacă, evident, au cărbune) cele care trebuie să asigure funcționarea sistemului energetic în condiții vitrege de iarnă – poate fi secetă, vântul poate să nu bată, temperaturile scăzute pot conduce la o scădere a presiunii gazelor.

Cu toate acestea, cele două centrale au asigurat, exact când era nevoie de energie (în acea zi România a importat electricitate pe toate granițele) doar 0,6% din consum.

Iar situația din acea zi nu a fost o excepție. Datele Transelectrica (ultimele disponibile, segmentate de surse) arată că, în primele 11 luni din 2020, țara a produs 47,9 TWh (adică 47.954 GWh de energie electrică), mai puțin decât cei 50,4 TWh consum net. Că și în 2020 România a fist importator net nu e o noutate, dar merită văzut cât au asigurat, pentru comparație, centralele pe huilă în această perioadă.

596 GWh, spune Transelectrica. Adică 1,2% din producția totală a țării și sub acest procent din consum.

Asta deși, în scripte, cele două centrale au o putere instalată de 1.000 MW în șase grupuri energetice, dar nu mai funcționează de mult toate.

A dispărut vechiul ajutor

Până la finalul anului 2020, CEH a primit, prin decizie guvernamentală, bani pentru a asigura servicii de sistem, la o putere de 400 MW, perioadă care a fost oricum extinsă. Centralele nu au mai produs la această putere de mult, dar acești bani plătiți pentru a asigura disponibilitatea (dacă și produc, primesc banii și pentru energia livrată) au asigurat o parte din plata salariilor.

Pe de altă parte, Guvernul ezită să aplice o măsură pe care a socotit-o salvatoare pentru CEH, care este în insolvență de mai mult de un an și are datorii de peste 1,5 miliarde de euro. Planul anunțat de ministrul de resort arată că CEH se va diviza în două entităţi.

Prima societate rezultată din divizarea CEH va avea în componenţă termocentrala de la Paroşeni şi minele Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. Cea de-a doua entitate va fi formată din termocentrala de la Mintia, care se doreşte să treacă fie în subordinea Consiliul Judeţean Hunedoara, fie a Consiliului Local Deva, pentru a fi exploatată separat. Termocentrala Mintia asigură și energia termică pentru orașul Deva.

Până acum, nu s-a întâmplat încă nimic.