În august 2012, Electrocentrale Deva, care administrează termocentrala pe huilă de la Mintia, a încheiat un contract cu o firmă din Elevţia prin care a importat 220.000 de tone de cărbune energetic. Condiţia pentru ca membrii Consiliului de Administraţie să aprobe achiziţia: preţul total al cărbunelui din import să fie mai mic sau cel puţin egal cu cel al al cărbunelui românesc extras din Valea Jiului, din minele Companiei Naţionale a Huilei (CNH).
Preţ mai mare, dar importurile s-au făcut, deşi centrala a rămas cu cărbune pe stoc
Electrocentrale a plătit, în total, cu toate serviciile şi cu transportul, 111,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă un preţ final de 75,78 lei/Gigacalorie (GCal). Costul final al cărbunelui românesc era, potrivit raportului de control, de 74,10 lei. Asta înseamnă că Electrocentrale Deva a plătit în plus 1,68 lei în plus pe fiecare Gcal de cărbune, deci cu 2,46 milioane de lei în plus, în total. Mai mult, tot ca o dovadă a achiziţiei inutile, în raportul Corpului de Control se arată că, după achiziţia de cărbune din Elveţia, în martie 2013, stocurile termocentralei Deva erau cu peste 345.000 de tone mai mari decât cele necesare pentru trecerea iernii.
Cu aproape un an mai devreme, în noiembrie 2011, Electrocentrale Deva a cumpărat, în total, 220.000 tone de cărbune, de la aceeaşi firmă din Elveţia. Acelaşi mecanism, dar pierderea a foat mult mai mare. Potrivit raportului Corpului de Control, preţul total a fost de 119 milioane de lei, adică 88 de lei/Gcal, cu 17,9 lei mai mult pe fiecare GCal comparativ cu costul final al cărbunelui livrat de CNH. Totalul pagubei: 24,2 milioane de lei. Asta în condiţiile în care termocentrala avea oricum cărbune românesc: la finalul lui martie 2012, stocurile deveniseră cu aproape 40.000 de tone mai mari decât cele necesare pentru trecerea iernii.
Contract „spart”, ca să nu mi fie nevoie de alte semnături
Nu au fost singurele achiziţii: în perioada octombrie 2011-decembrie 2012, au fost cumpărate, de la mai multe firme din Ungaria şi Germania, toate reprezentate de aceeaşi persoană, un cetăţean român cu domiciliul în străinătate, 132.000 de tone de cărbune, cu o valoare de 9,5 milioane de euro. Pentru o parte din achziţii s-a folosit un subterfugiu, astfel o parte din cărbune să poată fi cumpărat fără aprobarea Consiliului de Administraţie. Din mai 2011, Consiliul de Administraţie a delegat directorului general competenţa de a aproba contractele mai mici de 2 milioane de euro, iar limita a crescut la 3 milioane de euro în noiembrie 2012.
Potrivit raportului Corpului de Control, “În vederea încheierii acestor contracte, reprezentanţii societăţilor Electrocentrale Deva SA şi Conmplexul Energetic Hunedoara SA au stabilit initial o valoare individuală a achiziţiei mai mică de 2 milioane de euro pentru a permite aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare fără aprobarea Consiliuliui de Administraţie”, se arată în raport.
Nu era nevoie de importuri: “Având în vedere faptul că stocurile deţinute de către Sucursala Electrocentrale Deva din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA au fost mai mari decât necesarul prevăzut de dispoziţiile legale, rezultă că efectuarea achiziţiilor de cărbune din afata ţării nu a fost întemeiată”, mai scrie în raport.
Raportul, pe masa procurorilor
Raportul Corpului de Control al prim-ministrului a ajuns pe masa procurorilor. „Corpul de Control al prim-ministrului, ca organ cu atribuţii de control, a sesizat organele de urmărire penală, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, privind operaţiunile sau actele ilicite în legătură cu care au rezultat indicii de săvârşire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată, să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor şi asupra vinovăţiei”, se arată în raport.
Minele se închid, termocentralele intră în insolvenţă
Cele două mine care funcţionează cu huilă extrasă din minele din Valea Jiului, Mintia şi Paroşeni, au fuzionat în noiembrie 2011 şi a rezultat Complexul Energetic Hunedoara. În iunie 2013, Complexul a fuzionat prin absorbţie cu Societatea Naţională a Huilei, care administra minele din Valea Jiului.
În luna ianuarie, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă, potrivit unei decizii a Tribunalului Hunedoara, având datorii de 1,2 miliarde de lei şi conturile poprite de mai mulţi creditori. Iar mina de la Petrila, cu o istorie de peste 150 de ani, a fost închisă în toamna anului trecut. Aceeaşi soartă o vor avea şi minele Uricani şi Paroşeni, care vor fi închise pentru că sunt neviabile din punct de vedere economic.