De ce nu avansează România în topul celor mai inovatoare economii din lume. Ne depășesc toate statele din regiune, mai puțin Serbia, Moldova și Ucraina

30 10. 2022
Businessman standing with back and drawing business strategy on wall
SSUCv3H4sIAAAAAAAEAH1Ru07EMBDskfiHyHUsnJcTU1LQIdEjio29Fyxy9il2DqFT/h07D+EC0Xlm9jHjvd3fZRnpwWlJHrNbRAHrcZydn8BrawLN8p1Hpb2dNIyRjNyyKsR58LNDF0fslASPQ6jdyL3/2PO24ewQVjF0BIk8zU4bdO7hWRswEkme1Li5jzWvaC8jkkNY8n/m7bV/THlB8ztie7wfSWFAI7/XPEnOCUeELecegXAO2MnmRBGwpfWpZxT6rqCs7hnInnPBy2M5adoClWAFFVLWtFYt0k5BTbkqG2gllA1vV0ubD/L55XE6p9961QptgmFW2iY/fLUSxthQJbYvk5baDEmb9R84pdcK57bnhDDWrzHJ5p2ocM4Ii4oJzishKla1RV0KFvwuP44H+ZlGAgAA

Spre comparaţie, Cehia stă cel mai bine dintre statele din Europa Centrală şi de Est, pe locul 30, urmată de Ungaria (34) şi Bulgaria (35) și Turcia (37 și pentru prima dată în Top 40). Polonia se află pe locul 38, iar Grecia pe locul 44, arată datele World Intellectual Property Organization (WIPO) din raportul Global Innovation Index (GII) pentru anul 2022.

România se află între Vietnam (48) și Chile (50). Singurele țări din regiune pe care România le depășește sunt Serbia (55), Moldova (56) și Ucraina (57). Ucraina, însă a coborât mult în clasament din cauza războiului. În ediția precedentă, România era depăşită de Ucraina, o ţară cu o economie mai puţin dezvoltată şi cu o putere de cumpărare pe măsură.

Topul a fost realizat prin evaluarea capacității de inovare unei economii la șapte capitole. Printre indicatorii luați în calcul pentru alcătuirea indicelui inovării se numără: articole științifice publicate, adopția tehnologiei, alocări bugetare pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, productivitatea muncii, depunerea de brevete internaționale și tranzacțiile de tip venture capital, pondere în PIB a cheltuielilor pentru educație, testele PISA, etc.

România nu a fost inclusă nici măcar în topul pe grupe în funcție de performanța măsurată față de nivelul de dezvoltare a economiei, unde, de exemplu, Bulgaria se află pe locul al doilea după China, în Grupul de venituri medii-superioare când vine vorba de ”Performanțe peste așteptări pentru nivelul de dezvoltare”. Tot aici a fost inclusă și Republica Moldova (5).

Performanță în conformitate cu nivelul de dezvoltare a fost obținută de majoritatea statelor din regiune, respectiv: Polonia, Ungaria, Serbia, Georgia, Albania, Croația.

În schimb, 41 de economii au înregistrat rezultate sub așteptări în ceea ce privește inovarea, România fiind una dintre ele. În total, patru dintre acestea sunt Uniunea Europeană Lituania (locul 39), Grecia (locul 44), Slovacia (locul 46) și România (locul 49).

Statele cele mai inovatoare sunt în ordine: Elveția (primul loc pentru 12 ediții consecutive),  SUA, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Coreea de Sud, Singapore, Germania, Finlanda și Denmark (locul 10).

La polul opus, statele cel mai puțin inovatoare sunt: Togo (locul 122), Mozambic, Benin, Nigeria, Mali, Angola, Yemen, Mauritania, Burundi, Irak și Guinea (locul 132- ultimul din clasament).

Ce ne trage în jos și unde obținem performanță

România a luat un punctaj ridicat în ceea ce privește numărul de absolvenți în știință și inginerie, procentul din PIB al împrumuturilor de la instituțiile de microfinanțare, numărul de certificări de calitate ISO 9001, Exporturile și importurile de servicii TIC ca pondere în comerțul total, creșterea productivității muncii.

Cea mai bună poziție a României (locul 31) este la capitolul ”Rezultate în materie de cunoștințe și tehnologie”, urmată de ”Infrastructură” (locul 33). Nu la fel de bine stăm la capitole precum: ”Instituții” (locul 75), ”Capitalul uman și cercetarea” (locul 74).

Astfel, țara noastră a obținut scoruri modeste la indicatori precum: Mediul de afaceri pentru că nu oferă traininguri formale angajaților, Politici pentru desfășurarea afacerilor, Politici și cultură antreprenorială, Investiții, Investitori de capital de risc, Ponderea în PIB a Capitalului de risc primit, Creditul intern pentru sectorul privat, Investitori corporativi globali în cercetare și dezvoltare și clasamentul universităților.

Europa găzduiește în continuare cel mai mare număr de lideri în materie de inovare – 15 în total – care se situează printre primii 25. Din cele 39 de economii europene incluse în studiu, 12 au urcat în clasament în acest an: Olanda (locul 5), Germania (locul 8), Austria (locul 17), Estonia (locul 18), Luxemburg (locul 19), Malta (locul 21), Italia (locul 28), Spania (locul 29), Polonia (locul 38), Grecia (locul 44), Republica Moldova (locul 56) și Bosnia și Herțegovina (locul 70).

Estonia (locul 18) conduce regiunea în ceea ce privește gradul de sofisticare a pieței (locul 3) și se situează pe primul loc la nivel mondial pentru indicatorii E-participare (locul 1), tranzacții cu capital de risc (locul 1), importuri de servicii TIC (locul 1), companii noi (locul 1), servicii online ale guvernului (locul 2), politici antreprenoriale și cultură antreprenorială (locul 3), crearea de aplicații mobile (locul 6), finanțare pentru start-up-uri și scale-up-uri (locul 7) și politici de mediu (locul 8), performanța de mediu (locul 14).

Indicele global de inovare 2022 (GII) urmărește tendințele globale în materie de inovare în raport cu
contextul unei pandemii COVID-19 în curs de desfășurare, al încetinirii creșterii productivității și a altor provocări în evoluție.

Această ediție din 2022 a GII a măsurat 132 de economii și se concentrează pe efectul preconizat al inovării în trei domenii-cheie: productivitatea, creșterea economică și bunăstarea societății în următoarele decenii.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a recunoscut GII ca fiind un punct de referință autorizat pentru măsurarea inovării în cadrul rezoluțiilor sale din 2019 și 2021 privind știința, tehnologia și inovarea pentru dezvoltare durabilă.