Compania de Drumuri a primit 12 oferte pentru realizarea sectorului de autostradă Tg Mureș – Ungheni și a unui drum de legătură, parte a autostrăzii Transilvania. Niciuna dintre oferte nu vine strict din partea unei companii românești. Cele câteva firme româneşti din listă sunt parte din asocieri cu firme străine. Spre exemplu, Hidroconstrucţia este asociată cu o companie din China.
Din lista celor care au depus oferte lipsesc însă firme mari româneşti cu experienţă în construirea de autostrăzi precum Spedition UMB/Tehnostrade ale omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, titulare ale unor contracte de realizare de autostrăzi între Sibiu și Nădlac și din autostrada Transilvania. Alte absențe notabile sunt Euroconstruct Trading 98 (Dan Beșciu), Pa & Co/Drumuri și Poduri Gheorgheni (Costel Cășuneanu), Straco (frații Horpos) sau Tehnologica Radion (Theodor Berna).
Licitaţii cu rezultate surprinzătoare
În timp ce unele dintre acestea se luptă cu probleme juridice şi financiare, fiind chiar în insolvenţă (Straco şi Tehnologica Radion), altele pur şi simplu nu au mai dorit să participe la licitaţii. Este şi cazul firmelor omului de afaceri Costel Căşuneanu, care spune că nu a mai câştigat o licitaţie pentru autostrăzi sau centuri de opt ani, deşi a avut oferte mai bune decât ale celor declaraţi câştigători.
„Participăm degeaba de opt ani. Deşi aveam oferta de pe primul loc, câştiga o ofertă de pe locurile următoare”, a explicat Costel Căşuneanu pentru ECONOMICA.NET.
El a dat ca exemplu licitaţia pentru lotul 4 din autostrada Sebeş – Turda, câştigată de austriecii de la Porr, cu oferta de pe locul 2.
Căşuneanu a mai spus şi de licitaţia pentru centura Bacău, câştigată de turcii de la Eko Insaat, cu oferta de pe locul 3, deşi el şi Umbrărescu au avut oferte mai bune.
„Liga” autostrăzilor, inaccesibilă unor constructori români
Dacă constructorii cu experienţă în autostrăzi precum Costel Căşuneanu s-au săturat să participe degeaba la licitaţii, alţii spun că nu au cum să intre în „liga” şoselelor de mare viteză.
„Cerinţele sunt mult peste posibilităţile noastre. Nu avem susţinere financiară, băncile nu ne finanţează. Avem nevoie de bani pentru garanţii, dar şi pentru execuţia lucrărilor”, a spus pentru ECONOMICA.NET omul de afaceri Florea Diaconu, care controlează compania Delta ACM 93, cu lucrări pe Centura Capitalei şi în Bucureşti.
Neîncredere şi condiţii restrictive
Angajaţi ai Companiei de Drumuri explică la rândul lor cum s-a ajuns în situaţia ca firmele româneşti să nu mai participe la licitaţiile pentru autostrăzi. Alin Goga, consilier juridic şi membru al Grupului de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea Companiei de Drumuri (GIRR) apreciază că multe firme româneşti au probleme juridice şi financiare, unele fiind în insolvenţă.
Principalul motiv este însă neîncrederea asupra modului în care sunt evaluate ofertele de către Compania de Drumuri, consideră Goga.
„Sistemul de evaluare de la nivelul companiei dă rezultate surprinzătoare, care ridică multe semne de întrebare. Există mai multe dosare la DNA în care se anchetează cum au fost atribuite anumite contracte”, susţine angajatul de la Drumuri.
Acesta mai spune că la licitaţiile pentru autostrăzi sunt nişte condiţii destul de restrictive, ce pot fi îndeplinite în special de firmele vest-europene. Pentru centuri şi drumuri naţionale, condiţiile nu sunt însă la fel de restrictive, menţionează Alin Goga.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a primit 12 oferte pentru construirea secţiunii Târgu Mureş-Ungheni din autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş şi a unui drum de legătură, contract estimat la 285 milioane de lei. Acest lot a fost relicitat, după ce foştii constructori din Galaţi au reziliat contractul cu Compania de Drumuri în primăvara anului trecut.