De ce s-au aprins preţurile în România: salarii mai mari pentru bugetari, costuri mai mari pentru toată lumea

Orice creştere a cererii peste potenţialul intern de a oferi mărfuri şi servicii care să satisfacă această cerere se regăseşte fie în importuri, deci balanţa comercială deteriorată, ceea ce deja se întâmplă, ori în inflaţie, care a crescut şi ea. Cererea internă a fost aprinsă de majorările salariale de la stat. Angajaţii plătiţi de la buget reprezintă 25% din totalul naţional.

Motivul principal  pentru creşterea accelerată a preţurilor din ultimul an este aproape unanim acceptată ca fiind majorarea salariilor din sistemul public. 1,2 milioane de angajaţi la stat a numărat recent Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, adică un sfert din angajaţii din toată România.

Banca Naţională a României a estimat, şi ţintit, o creştere a preţurilor de consum de 2,5%. Or, la nivelul lunii noiembrie a calculat deja o inflaţie de 3,23%, ceea ce îi pune în pericol principalul ei scop, încadrarea în ţinta de inflaţie. Care e cea comunicată la începutul anului, plus/minus un punct procentual.

Salarii mai mari pentru bugetari, preţuri mai mari pentru toată lumea

Banca explică două fenomene care au dus la acest rezultat. “Deschiderea excedentului de cerere agregată din economie, la care se adăuga dinamizarea treptată a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici.”, ar fi primul fenomen ca însemnătate.

Această formulă diplomată, ne este explicată de profesorul de economie Bogdan Glăvan.

“Creşterea puternică a preţurilor este urmarea firească a doi factori: creşterea cantităţii de bani din economie, într-un ritm alert, în ultimii ani, şi creşterea veniturilor unei categorii numeroase de salariaţi, într-o manieră discreţionară. Această creştere a salariilor nominale, fără acoperire în producţia de mărfuri şi servicii, dezvăluie că salariile reale nu pot creşte decât prin îmbunătăţirea condiţiilor de producţie, a productivităţii”, a spus Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, pentru ECONOMICA.NET.

Creşterii discreţionare a salariilor bugetarilor i-a urmat o aşteptare de mărire a preţurilor din partea agenţilor economici, sugerează BNR, în ultimul Raport asupra inflaţiei.

În acelaşi act se menţionează că o parte semnificativă a absorbției interne este acoperită pe seama importurilor, producţia internă neţinând pasul cu salariile majorate din sectorul public.

Ritmul de creștere a importurilor de bunuri și servicii este anticipat a-l depăși pe cel al exporturilor. Astfel, deficitul de cont curent va înregistra valori mai ridicate comparativ cu cele din 2016.

Cât a contat benzina? Influenţe externe şi un accident intern

Banca adaugă la presiunile de mărire a preţurilor, imediat după salariile bugetarilor, un alt factor hotărâtor: scumpirea carburanţilor. Cauzată, în parte, de condiţiile externe, dar şi de o intervenţie internă neprogramată: majorarea bruscă, fără anunţ prealabil, a accizelor la carburanţi.

“Un rol important (în accelerarea inflaţiei – n.r.) a revenit impactului unor factori exogeni, asociați evoluțiilor de pe piața energiei electrice, creșterii prețului petrolului pe piețele internaționale, precum și majorării accizei pentru combustibili”, spune BNR.

În urma expansiunii cheltuielilor cu personalul de stat şi pe fondul eliminării suprataxei pe carburanţi la 1 ianuarie, aşa cum era prevăzut în Programul de Guvernare, guvernul risca un deficit excesiv în 2017. În condiţiile unui consum în creştere accelerată, provocat în mare parte de majorările salariale din sectorul bugetar, guvernul bifa o scădere la capitolul încasări din accize de 5,8% în iunie. În octombrie, după reintroducerea nivelului supraaccizei decalajul faţă de anul trecut s-a restrâns la numai -3,0%.

Liberalizarea pieţei de energie a adus costuri suplimentare

Aşadar, BNR menţionează ca sursă inflaţionistă şi majorarea preţului la energia electrică. Şi argumentează astfel: continuarea procesului de liberalizare a pieței energiei electrice și creșterea semnificativă a prețului de tranzacționare pe piața concurențială au imprimat un nou salt tarifului energiei electrice în luna iulie (+6,8 la sută față de iunie).

Cu ce s-a pornit la drum în 2017

BNR şi-a făcut un scenariu de bază  “grevat de riscuri și incertitudini sporite”. Lua în calcul că efectele tranzitorii asociate reducerilor precedente de taxe și impozite indirecte (TVA şi accize, scăzute la 1 ianuarie 2017 – n.r.) erau pe cale de epuizare. Apoi,  presiunile inflaționiste ce urmau creşterii salariilor la stat. Un impact suplimentar în sensul creșterii prețurilor bunurilor de consum era prevăzut şi din partea dinamicii prețurilor de producție, pe fondul majorării costurilor unitare cu salariile.

Riscurile externe. Tot în scenariul de bază, pe plan extern, rămâneau relevante incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică și evoluția inflației în zona euro și pe plan global, în contextul negocierilor pentru Brexit și al politicilor economice din SUA.

Revenind la prezent, riscurile externe s-au accentuat. Efectul compensator exercitat în trecut de condițiile economice externe s-a disipat, susţine BNR, care estimează pe creşteri de preţuri la partenerii noştri comerciali şi o încetinire a creşterilor economice.

„Suntem în ţintă” – Cristian Socol

BNR estimează în ultimul raport asupra inflaţiei că vom încheia anul cu o creştere a preţurilor de consum de 2,7%, în interiorul abaterii de un punct procentual faţă de ţinta de 2,5%. 

Profesorul ASE şi coautor al programului de guvernare PSD, Cristian Socol, a subliniat asta pentru ECONOMICA.NET.

„Creşterea inflaţiei se înscrie în estimările BNR din ultimul Raport asupra inflaţiei. Procesul se manifestă ca un şoc inflaţionist temporar cauzat în principal de efectele creşterii preţului la energie, creşterii preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale, creşterii preţurilorla produsele agricole şi în ultimul rând ca şi relevanţă de creşterea cererii agregate prin stimulii fiscal bugetari.

Dacă ne uităm în structura IPC (inflaţiei – n.r.) estimat pentru 2017 si 2018 observam o influenţă de 80-85% a factorilor inflaţionişti, alţii decât excesul de cerere determinat de politicile fiscal bugetare sau de venituri. De exemplu impactul creşterii accizelor „este evaluat la plus 0,3 puncte procentuale în rata anuala a inflaţiei pe baza IPC”. În opinia mea este un şoc inflaţionist temporar, se observă şi la nivel regional şi are în mare măsură cauze independente de acţiunea guvernamentală”, ne-a spus Cristian Socol.

Ne-am oprit? Mai cresc preţurile?

Cele mai recente evaluări ale Băncii Naţionale reconfirmau perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflației în următoarele luni, într-un ritm ceva mai alert decât cel din prognoza din scenariul de bază.

Banca vede în prezentrate anuale de inflaţie de 3,2 la sută la finele anului 2018 și 3,1 la sută la al treilea trimestru din 2019. Posibil cel mai mare eveniment infla’ionist de anul viitor va fi majorarea cu 25% a salariilor brute din sectorul bugetar, cele mai multe dintre ele la 1 ianuarie 2018, potrivit legii salarizării unitare. 

Creşte inflaţia, cresc dobânzile. ROBOR de peste 3% anul viitor

“Creşterea inflaţiei determină creşterea dobânzilor, altminteri oamenii nu sunt motivaţi să economisească şi să ţină bani în bancă, ceea ce ar destabiliza sistemul financiar. Având în vedere ultimele evoluţii, este probabil ca ROBOR să  depăşească 3% anul viitor”, ne-a spus profesorul Bogdan Glăvan.