De ce scad încasările la Fondul Sănătăţii: 3,8 milioane de oameni, înscrişi la medicul de familie, nu sunt asiguraţi la sănătate. Ponderea lor de 19% din numărul total al pacienţilor creşte continuu

03 05. 2021
oameni_populatie_00045200

Aproape 19% dintre oamenii aflaţi în evidenţa medicilor de familie nu sunt asiguraţi la sănătate.

În anul 2020 au fost înscrişi pe listele medicilor de familie din ţara noastră 20,26 de milioane de oameni. 3,81 de milioane dintre aceştia nu sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată o statistică făcută de Economica.net pe baza datelor obţinute de la CNAS.

Din compararea datelor pe care le puteţi consulta mai jos vedem că pe de o parte a scăzut nesemnificativ numărul neasiguraţilor faţă de nivelul din 2019, iar pe de altă parte ponderea acestora în numărul total al oamenilor aflaţi în evidenţa medicului de familie a crescut uşor şi continuu în ultimii trei ani.
Din 2018 încoace a scăzut continuu şi numărul oamenilor înscrişi la medicul de familie, şi numărul asiguraţilor aflaţi în evidenţa acestora, potrivit analizei Economica.net.

Numărul asiguraţilor înscrişi la medicul de familie

  • în 2020: 16.454.108 de oameni;
  • în 2019: 16.565.130 de oameni;
  • în 2018: 16.710.858 de oameni.

Numărul neasiguraţilor înscrişi la medicul de familie

  • în 2020: 3.810.350 de oameni. Ca pondere, vorbim despre 18,8% dintre cei aflaţi în evidenţa medicilor de familie anul trecut.
  • în 2019: 3.812.884 de oameni, adică 18,7% din numărul total al oamenilor înscrişi pe listele medicilor de familie din 2019;
  • în 2018: 3.741.280 de oameni, adică 18,3% din numărul total al persoanelor înscrise la medic în 2018.

Numărul total al persoanelor înscrise la medicul de familie

  • în 2020: 20.264.458 de oameni;
  • în 2019: 20.378.014 de oameni;
  • în 2018: 20.452.138 de oameni.
    Sursă: date obţinute de Economica.net de la CNAS.

Neasiguraţii la sănătate beneficiază doar de serviciile incluse în pachetul minimal.

Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale:

servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală: se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată, pentru care s-au asigurat intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical, indiferent dacă persoana neasigurată se află sau nu înscrisă pe lista unui medic de familie.

supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic: se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare boală cu potenţial endemo-epidemic suspectată şi confirmată, inclusiv pentru bolnavul TBC nou-descoperit activ de medicul de familie.

consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei. Concret, acestea vizează:

luarea în evidenţă în primul trimestru; se decontează o consultaţie;

supravegherea, lunar, din luna a treia până în luna a şaptea: se decontează o consultaţie pentru fiecare lună. În situaţia în care luarea în evidenţă a gravidei are loc în luna a treia, pentru această lună se va raporta Casei de Asigurări de Sănătate numai luarea în evidenţă a gravidei, nu şi supravegherea.

supravegherea, de două ori pe lună, din luna a şaptea până în luna a noua inclusiv: se decontează două consultaţii pentru fiecare lună;

urmărirea lăuzei la externarea din maternitate – la domiciliu: se decontează o consultaţie;

urmărirea lăuzei la patru săptămâni de la naştere – la domiciliu: se decontează o consultaţie;

În cadrul supravegherii gravidei se face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de şase luni şi continuarea acesteia până la minimum 12 luni, recomandare testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C şi lues a femeii gravide.

consultaţiile de planificare familială: acestea vizează consilierea persoanei privind planificarea familială; indicarea unei metode contraceptive. Se decontează două consultaţii pe an calendaristic, pe persoană.

servicii de prevenţie;
Consultaţia preventivă pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate se acordă o dată la trei ani şi cuprinde:
consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic);
recomandare pentru examene paraclinice pentru încadrarea într-o grupă de risc;
sfat medical, recomandări regim igieno-dietetic.
Consultaţia se poate efectua la solicitarea persoanei beneficiară de pachet minimal de servicii medicale sau la solicitarea medicului de familie – pentru persoanele neasigurate înscrise pe lista medicului de familie; se decontează o consultaţie o dată la 3 ani calendaristici.

activităţi de suport;
examinare pentru constatarea decesului cu sau fără eliberare de acte medicale: eliberarea certificatului medical constatator al decesului, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, conform Ordinului ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 1134/C-255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale.
Se decontează un serviciu – consultaţie – examinare pentru constatarea decesului, indiferent dacă s-a eliberat sau nu certificatul medical constatator de deces unui neasigurat înscris sau nu pe lista medicului de familie.

Persoanele care beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale suportă integral costurile investigaţiilor paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de familie, precum şi costurile altor activităţi de suport altele decât cele enumerate mai sus.

Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie cuprinde:

Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală.
Se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată, pentru care s-au asigurat intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale sau care a fost rezolvată la nivelul cabinetului medical.

Supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic. Se acordă o singură consultaţie per persoană pentru fiecare boală cu potenţial endemoepidemic suspicionată şi confirmată.

Consultaţii pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lăuziei – o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere.

Persoanele care au dreptul la pachetul minimal de servicii medicale plătesc integral investigaţiile paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de specialitate.

Pachetul minimal de servicii medicale de care beneficiază neasiguraţii la internarea în spital

Criteriile pe baza cărora se internează pacienţii neasiguraţi în regim de spitalizare continuă sunt:

-urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;
– boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului;
– naşterea.
Atenţie! În cazul urgenţei medico-chirurgicale, spitalul acordă serviciile medicale pacientului neasigurat având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. Pentru spitalizarea continuă, la solicitarea pacientului se poate continua internarea în regim de spitalizare continuă cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către pacient pentru perioada în care serviciile acordate nu mai reprezintă urgenţă.

Important

Dacă nu aveţi venituri fiscalizate şi dacă nu vă număraţi printre categoriile de persoane asigurate fără plata contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS), vă veţi putea asigura la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin completarea corectă a declaraţiei unice şi trimiterea ei la Fisc. Economica.net a scris pe larg despre acest subiect aici.
Citeşte şi:
Asigurarea la sănătate a oamenilor fără venituri fiscalizate costă 1.380 de lei în 2021 şi e opţională; cum vă puteţi asigura

Aproape 19% dintre oamenii înscrişi la medicul de familie sunt neasiguraţi la sănătate. Consecinţe în cascadă: scad încasările din CASS la Fondul Sănătăţii, cresc subvenţiile virate la Fond, dar şi deficitul său.

Economica.net a arătat deja că Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a încheiat anul 2020 cu deficit de peste 345 de milioane de lei, deşi a primit subvenţii de peste 9 miliarde de lei, cu peste 60% mai mari decât în 2019. Mai mult, în anul Covid, Fondul Sănătăţii a primit cele mai mari subvenţii din 2013 încoace, reiese dintr-o analiză Economica.net.

  • Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenții. Din banii colectați la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice. Din bugetul Fondului se suportă serviciile medicale şi medicamentele necesare pentru tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu boala Covid-19 şi a complicaţiilor acestora acordate persoanelor asigurate, persoanelor neasigurate, precum şi altor persoane aflate pe teritoriul României.

Veniturile încasate la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) au ajuns la 31,83 de miliarde de lei în 2020 şi sunt uşor mai mici decât în 2019, arată execuţiile FNUASS, comparate de Economica.net. Peste 90% din aceşti bani sunt contribuţiile la sănătate ale salariaţilor. Aceasta, pentru că începând cu 1 ianuarie 2018, CASS cade numai în sarcina salariatului.
Scăderea încasărilor din CASS la Fondul Sănătăţii vine în contextul în care sumele plătite pentru CASS de angajaţii plătiţi la nivelul salariului minim şi de persoanele fizice care obţin venituri extrasalariale pentru care au obligaţia să plătească CASS prin declaraţia unică sunt mai mari decât în 2019 din cauza majorării salariului minim, începând cu 1 ianuarie 2020, la 2.230 de lei brut, de la 2.080 de lei brut – cât a fost în 2019.